Istoria României este presărată cu nume de femei care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. De la eroine care au luptat pe câmpul de bătălie la lideri moderni care inspiră generații, femeile române au demonstrat curaj, perseverență și o dorință constantă de a face o diferență.
Printre cele mai importante personalități ale mișcării feministe pentru acordarea drepturi politice depline femeilor se numără: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eleonora Stratilescu, Elena Maissner, Maria Buțureanu.
Eroine din istorie:
- Maria Rosetti: de origine scoțiană, născută Mary Grant la Guernesey (Anglia); Identificându-se cu interesele națiunii române, participă alături de soțul ei, C. A. Rosetti, la întrunirile secrete, pregătitoare ale revoluției muntene și la evenimentele din vara și toamna anului 1848.
- Sofia Cocea Chrisoscoleu: născută Cocea (1839 – 1861); dotată cu o inteligență deosebită și un vădit talent de publicistă, se avântă de foarte tânără în mișcarea pentru unirea Principatelor Române; colaborează la ziarele unioniste ca: Steaua Dunării, Reforma, Dacia, Românul.
- Constanța Dunca-Șchiau: a fost prima româncă posesoare a brevetului de capacitate la Sorbona și a certificatului de înalte studii pedagogice, urmate la Collège de France; între 1863 – 1865 scoate la București revista feministă Amicul familiei, în care atrăgea atenția opiniei publice asupra situației precare a femeii și a atitudinilor conservatoare privind rostul ei în societate. În urma studierii aprofundate a experienței țărilor occidentale, Constanța Dunca a elaborat și înaintat, în toamna anului 1863, domnitorului țării și Camerei Deputaților, un amplu proiect, în scopul de a contribui la crearea unui sistem educațional modern pentru femeile române (Fiicele poporului); unele din sugestiile sale au fost incluse în legea învățământului din 1864, care prevedea pentru prima dată înfiițarea de școli secundare pentru fete. Convinsă că “tăria unei nații este dependentă de treapta pe care se află femeia”, în scrierile sale argumenta necesitatea stringentă de a înscrie în legislația țării a drepturilor fundamentale ale femeii.
- Maria Flechtenmacher: publicistă, actriță, soția compozitorului Al. Flechtenmacher; între anii 1878 – 1881, scoate la București “ziarul social, literar și casnic”, Femeia română, care apărea de două ori pe săptămână și avea abonați în toate provinciile românești și în străinătate. În paginile publicației sale, reproduce dezbaterile și rezoluțiile Congresului internațional al drepturilor femeilor, ținut la Paris între 25 iulie – 8 august 1878; ea a îndemnat comitetele de femei create în timpul războiului de independență (1877 – 1878), pentru susținerea frontului și devenite ulterior organizații permanente feministe, să cuprindă în programele lor, pe lângă obiective filantropice, și obiective economice, politice și culturale (Cestiunea femeilor).
- Sofia Nădejde: scriitoare, publicistă, un model de femeie-cetățeană, care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, alături de soțul ei, Ion Nădejde, intră de foarte tânără în mișcarea social-democrată și participă la elaborarea primelor programe ale mișcării, în care unul dintre obiective era “dobândirea absolutei egalități în drepturi a femeii cu bărbatul”.
- Adela Xenopol: scriitoare, publicistă, una dintre cele mai consecvente apărătoare ale ideilor feminismului liberal românesc. Primele sale scrieri, apărute sub titlul Încercări literare (Iași, 1888), sunt închinate eroilor războiului de independență (1877 – 1878) și mamelor care și-au pierdut fiii pe front.
- Eugenia de Reus Ianculescu: scriitoare, publicistă, promotoarea unor importante acțiuni menite să antreneze femeile din România în mișcarea internațională, mult amplificată în primul deceniu al secolului XX, pentru dobândirea dreptului de vot pentru femei. În 1911 ea creează societatea Emanciparea femeii, care își va schimba curând titlul în Drepturile femeii și va edita și o revistă purtând același nume; atrage în jurul revistei oameni de cultură și lideri politici, susținători ai dobândirii egalității în drepturi a femeilor cu bărbații (Femeia română și politica).
- Calypso Botez: autoarea unor importante studii referitoare la condiția femeii în România; participă în anii 1917 – 1923 la dezbaterile publice în jurul elaborării noii constituții a țării și elaborează cu Maria Baiulescu, Eleonora Stratilescu, Ella Negruzzi, Elena Alestari ș.a. la întocmirea și trimiterea unor memorii către parlament și oameni politici pentru înlăturarea legislației anacronice privind statutul juridic, economic și politic al femeii.
- Alexandrina Cantacuzino: personalitate proeminentă a feminismului românesc și internațional în primele patru decenii ale secolului XX; se află, în 1910, printre membrele fondatoare ale Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române; în timpul ocupației germane din anii primului război mondial, devine președintă a Societății și organizează cel mai mare spital pentru răniți, în Capitală; coordonează acțiunea de sprijinire a familiilor celor mobilizați.
Lideri moderni:
- Viorica Dăncilă: Prima femeie prim-ministru al României, Viorica Dăncilă a condus țara în perioada 2018-2019. Dăncilă a devenit astfel prima doamnă care a ocupat această poziție importantă în istoria țării.
- Laura Codruța Kovesi: Procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi este o figură emblematică în lupta împotriva corupției.
- Simona Halep: Una dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume, Simona Halep a inspirat o generație de tineri sportivi români.
Acestea sunt doar trei exemple de femei lideri remarcabile din România. Există multe alte femei care fac diferența în diverse domenii, de la știință și tehnologie la educație și medicină.
De-a lungul timpului, rolul femeilor în societatea românească a cunoscut o evoluție semnificativă. Femeile au obținut dreptul de vot în 1918, au acces la educație și la o gamă largă de profesii. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a atinge o egalitate deplină de gen.
Femeile din România au un rol important în dezvoltarea țării. De la eroine din istorie la lideri moderni, ele au demonstrat că pot excela în orice domeniu. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a atinge o egalitate deplină de gen. Este important să continuăm să luptăm împotriva stereotipurilor de gen, să promovăm egalitatea de șanse și să combatem violența domestică.
Foto. Freepik.com @ rawpixel.com
