Enigma orașului dispărut: Povestea uitată a celei de-a doua așezări după Sarmizegetusa

În întreaga Românie de astăzi, acolo unde au trăit, muncit și s-au stins strămoșii noștri, rămân dovezi ale existenței lor. Cu toate acestea, conform cercetărilor arheologice, multe din așezările vechilor daci au dispărut, așa cum este și cazul pe care îl dezbatem astăzi – orașul din România care a căzut în uitare, situat în apropierea Brașovului și considerat o minune a epocii sale. Arheologii, într-o anumită măsură, au reușit să dezvăluie motivele pentru care această așezare nu mai este în existență, alături de Sarmizegetusa.

Aceste meleaguri au fost căminul strămoșilor noștri daci, iar conform unor cercetări, tracii, urmașii direcți ai daco-geților, au stăpânit o mare parte din ceea ce numim astăzi Europa. În istoria românească, teritoriul Daciei a fost locul unor orașe întregi, multe dintre ele fiind adevărate minuni ale epocii lor. În timp ce Sarmizegetusa este recunoscută ca fiind principalul centru al Daciei, arheologii dezvăluie și povestea unui oraș dispărut din România, aflat în apropierea Brașovului, considerat o minune a timpului său. Cu ani în urmă, cercetătorii au descoperit dovezi ale vieții dacice în apropiere de Brașov, în comuna Racoș, susținând că aici se aflau cele mai mari și mai importante așezări dacice din regiunea Țara Bârsei.

Citeste și:  George Simion îl susține pe Călin Georgescu: Sunt foarte bucuros că în turul al doilea ajunge un suveranist

Orașul era o remarcabilă realizare a vremurilor sale.

Astăzi, un punct de atracție turistică, Situl de la Racoș, cunoscut și sub numele de Fortificația dacică de pe Dealul Vărăriei, a fost descoperit în perioada interbelică de unul dintre preoții din comuna cu același nume, Racoș.

O parte din artefactele găsite aici au ajuns în muzeul de istorie din Budapesta. Au trecut mulți ani până când situl a fost din nou cercetat de arheologii români, începând cu anul 1975. Pe baza descoperirilor lor, sub îndrumarea istoricului Florea Costea, s-a stabilit că acest loc, după Sarmizegetusa Regia, a fost al doilea centru administrativ și politic al Daciei, reprezentând o rețea extrem de bine pusă la punct de fortificații.

Citeste și:  Lansarea volumelor „Lebăda neagră de pe Balaton” și „Lebăda neagră de pe Bosfor”, coordonate de Romeo Couți, la Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov

Arheologii au descoperit motivele dispariției orașului

Cu mult înainte de invazia romană în teritoriul României, orașul de la Racoș era locuit de câteva mii de daci, care se ocupau în principal cu agricultura, dar și cu diverse meșteșuguri, precum și cu activități de minerit și metalurgie.

În secolul în care Traian a decis să invadeze teritoriul dacic, fortificațiile de la Racoș se întindeau pe o lungime de 5 kilometri, iar cetățile de aici, conform descoperirilor istoricului Florea Costea, erau concepute să servească drept ultim punct de rezistență în cazul căderii Sarmizegetusei, fiind planificate pentru a permite gruparea și reluarea confruntărilor cu Traian.

În timpul invaziilor romane, aceste cetăți au fost aproape complet distruse de armata lui Traian, iar urmele acestor devastări sunt prezente și în prezent în zonă. De fapt, la Racoș a avut loc și ultima bătălie dintre romanii lui Traian și dacii din Transilvania, în jurul anului 106.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.