alphaville

Construirea pasajului hobanat între b-dul Gării și zona Coresi este o decizie care ar trebui să aparțină comunității

Construirea pasajului hobanat între b-dul Gării și zona Coresi este o decizie care ar trebui să aparțină comunității. Pasaj hobanat vs. Pasaj subteran, construcție pentru un oraș al mașinilor sau alternative de mobilitate verzi, soluții pentru descongestionarea traficului din Tractorul sunt doar câteva dintre temele abordate de brașoveni în dezbaterea care a avut loc săptămâna aceasta.

Joi, 10 iunie, primarul Brașovului, Allen Coliban, reprezentanții Serviciului Investiții din primărie și proiectantul pasajului au răspuns întrebărilor brașovenilor cu privire la soluția tehnică aleasă pentru a crea o nouă cale de acces spre cartierul Tractorul, care sunt costurile și sursele de finanțare pentru o astfel de investiție. Totodată, reprezentanții Municipalității au aflat și care este opinia brașovenilor cu privire la construirea acestui pasaj, având în vedere că soluția tehnică propune ca descărcarea traficului să se facă în bulevardul Gării, iar finanțarea poate fi asigurată doar din bugetul local, acest proiect nefiind eligibil pentru obținerea unei finanțări nerambursabile. 

Proiectul de construire a unui pasaj hobanat care să facă legătura între b-dul Gării, zona dintre Sala Sporturilor și terenurile de tenis, și cartierul Coresi Avantgarden, pe str. Tudor Arghezi, în apropierea intersecției cu str. Camil Petrescu,

,,A fost o dezbatere și o discuție necesară, foarte multe întrebări venite din partea cetățenilor, unele dintre ele legate de studierea insuficientă a unor alternative. În primul rând, multe comentarii cu privire la oportunitatea amenajării unei subtraversări a liniilor, nu supratraversare, nu pasaj. Altele, legate de valori de trafic, de filozofia de mobilitate a municipiului. Ce vrem? – vrem să încurajăm deplasarea cu autovehiculele, cu automobilele, sau soluțiile alternative, transport public, bicicletă, pietonal? A fost important să avem discuția aceasta în contextul în care studiul de fezabilitate este gata, el urmează să  fie supus votului Consiliul Local, iar dintr-o perspectivă  a reprezentanților comunității, cred că raportul care va rezulta în urma dezbaterii este util. Suntem departe de momentul în care să discutăm despre construirea sa, pentru că valoarea rezultată în urma studiului de fezabilitate –  și acum avem, în sfârșit, un deviz –  este una foarte mare:  55 de milioane de euro aproximativ, valoare pentru care nu există la ora actuală surse de finanțare, nici din fonduri nerambursabile, nici din bugetul local. Dacă, din punctul de vedere al oportunității, se va ajunge la concluzia că e nevoie de acest acest pasaj, va trebui să gândim un mod de a-l susține pe parcursul mai multor ani. Ce este important e că avem aceste date studiate, fundamentate, și putem acum să ne uităm la actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care va avea loc în lunile următoare, astfel încât să spunem dacă în condițiile actuale avem nevoie de acest pasaj sau nu, sau dacă o legătură a cartierului Tractorul cu zona Căii Feldioara, de exemplu, ar fi mai utilă. Întotdeauna tendința în ceea ce privește congestionarea unor artere este dată de politicile de mobilitate. În cazul autovehiculelor, niciodată nu vei avea spațiu suficient pentru ritmul creșterii unui oraș. De aceea, dacă ne referim la 13 Decembrie, trebuie să ne gândim la soluțiile alternative, soluții care deja sunt transpuse în proiecte ale municipalității, fie că vorbim de benzile dedicate, de Calea verde și toate celelalte. Nu vom avea spațiu în oraș peste 10 ani să acomodăm toate mașinile pe care brașovenii le vor avea atunci. De aceea, este nevoie să creăm spațiu pentru soluții alternative”, a declarat primarul.

Citeste și:  Allen Coliban critică ordonanța privind intervențiile împotriva urșilor

În prima parte a întâlnirii  s-au prezentat conceptul general și nevoile acoperite de această construcție, cât și cele 5 scenarii de poduri propuse de proiectant. S-a detaliat cel mai mult scenariul al treilea, o lucrare de traversare a liniilor alcătuită din podul hobanat și rampele de acces dispuse în aliniament. Pe lângă acestea, s-a făcut public și costul acestui scenariu, acesta fiind de 267.773.359,88 lei (TVA inclus).

În a doua parte, numeroși participanți înscriși la discuție s-au arătat interesați de: costurile proiectului, gradul de poluare a aerului cât și fonică, simulări privind circulația rutieră, cum va afecta acesta cartierele din zonă și integrarea acestuia în sistemul de transport CFR.

Citeste și:  Dispariția unui tânăr din Dumbrăvița, anunțată după 14 zile. L-ați văzut?

O parte dintre cei prezenți s-au arătat refractari la acest proiect, aducând argumente precum lipsa unei strategii verzi pe mobilitate în oraș, sufocarea mai mare a orașului prin descărcarea podului și în special a cartierelor noi în care podul ar fi plasat, lipsa unei abordări mai solide în direcția utilizărilor benzilor dedicate autobuzelor și bicicletelor, cu acest pod încurajându-se mai mult traficul auto în oraș, distrugerea terenurilor de sport în detrimentul construcției podului.

Alți cetățeni au insistat asupra încurajării a tot ce ține de “orașul pietonal” și investirea banilor în această direcție. Locuitorii din cartierul Coresi și Tractorul Nou și-au exprimat nemulțumirea față de impactul negativ asupra “unei autostrăzi” pe deasupra blocurilor lor, podul fiind proiectat în vecinătatea locuințelor.

Citeste și:  Se deschide publicului Atelierul Auto al Regelui Mihai

La nivel strategic, vorbitorii au subliniat nevoia corelării proiectelor de infrastructură derulate de Primăria Brașov, în sensul neconcordanței traseelor de piste de biciclete sau a altor investiții ce țin de spațiile publice din oraș. Majoritatea celor care au luat cuvântul și-au exprimat nevoia unei strategii coerente și a unor priorități clare venite dinspre Primăria orașului.

Primarul și proiectanții le-au răspuns punctual întrebărilor acestora, la final Allen Coliban subliniind că, într-adevăr avem nevoie de o viziune clară asupra mobilității, o nevoie mai mare de adaptare a politicilor la mobilitatea actuală dar și viitoare încât să reducem pe cât posibil sufocarea des menționată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.