Începe constituirea grupului de luptă al NATO din România, la Cincu (Brașov). Grupul va fi condus de Franța și va avea în componență 1000 de militari

Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence – BGFP) din România se constituie, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. Ministrul Apărării Naţionale – Vasile Dîncu spune că baza militară de la Cincu este locul ideal pentru acest grup. Poligonul de la Cincu se află la 90 de kilometri de Brașov, în inima Transilvaniei, și este al doilea ca mărime din România. Poligonul se întinde pe 104 kilometri pătrați, mai mare ca orașul Craiova.

Constituirea grupurilor de luptă (Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria) se înscrie în setul mai larg de măsuri adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung, ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Citeste și:  S-a semnat contractul de finanțare pentru extinderea rețelei de gaz din comuna Lisa. Investiție de 10,8 milioane de lei

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance („Spearhead”) al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), va forma BGFP pe teritoriul național, integrând, rotațional, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos. Forțele principale ale BGFP vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.

Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.

BGFP va conduce la creșterea cooperării militare a României cu Franța și, implicit, la creșterea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de reacție în contextul crizei din regiunea Mării Negre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.