Islandezii au respins prin referendum reluarea negocierilor pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Rezultatul a fost unul strâns, tabăra „Nu” obținând 52,5% dintre voturi, iar cea favorabilă negocierilor – 47,5%.
Rezultatul era considerat imposibil de răsturnat în momentul în care mai rămăseseră de numărat doar câteva voturi dintr-o circumscripție în care adversarii negocierilor se aflau deja în avantaj, potrivit Agerpres, care citează Reuters și AFP.
Referendumul nu a vizat aderarea propriu-zisă a Islandei la Uniunea Europeană, ci doar reluarea discuțiilor cu Bruxellesul, abandonate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Guvernul condus de premierul Kristrún Frostadóttir prezentase scrutinul drept un moment decisiv pentru relația țării cu UE. O victorie a taberei „Nu” înseamnă că subiectul negocierilor va fi, cel mai probabil, înghețat cel puțin până în 2028.
Susținătorii reluării negocierilor au afirmat că o apropiere de Uniunea Europeană ar putea contribui la reducerea dobânzilor și ar oferi Islandei mai multă siguranță într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina, tensiunile internaționale și politicile comerciale ale Statelor Unite.
Adversarii au pus accentul pe protejarea suveranității țării și, în special, pe controlul asupra apelor de pescuit. Sectorul pescuitului are o importanță majoră pentru economia și identitatea națională a Islandei.
Țara nordică a depus cererea de aderare la UE în 2009, în timpul crizei financiare care i-a afectat puternic economia. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.
Islanda va rămâne însă strâns legată de Uniunea Europeană prin participarea la Spațiul Economic European și la Spațiul Schengen. Aceste relații nu sunt afectate de rezultatul referendumului.
