Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, inițiat de Guvernul României și propus spre intrare în vigoare la data de 1 august 2025, se urmărește implementarea unui set de modificări legislative în materie fiscală, cu scopul consolidării sustenabilității bugetare pe termen mediu și lung. Intervențiile legislative sunt justificate prin obiectivul declarat al corectării dezechilibrelor structurale din bugetul general consolidat, în special în ceea ce privește domeniul sănătății, al pensiilor și al politicilor fiscale cu caracter regresiv sau discriminatoriu, precum și prin necesitatea menținerii unui nivel sustenabil al cheltuielilor publice în raport cu capacitatea reală de generare a veniturilor bugetare. Proiectul vizează, în principal, corectarea dezechilibrelor bugetare structurale, alinierea regimurilor fiscale la standardele europene și creșterea veniturilor publice printr-o așezare mai echitabilă a sarcinilor fiscale asupra contribuabililor, notează specialiștii redacției legalbadger.org.
Fundamentarea intervenției legislative derivă din obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, din recomandările formulate de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional în materie de accize, impozitare indirectă și combaterea deficitelor excesive, precum și din necesitatea evitării declanșării unor proceduri de infringement pentru neconformitatea legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene.
I. Modificări propuse privind Codul fiscal
1. Modificarea regimului fiscal aplicabil dividendelor
Proiectul de lege propune majorarea cotei de impozitare a veniturilor din dividende, atât în ceea ce privește plățile efectuate între persoane juridice române, cât și în ceea ce privește veniturile din dividende obținute de persoane fizice. Astfel:
- se stabilește o cotă de impozit de 16% pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, în locul cotei de 10% prevăzute pentru anul 2025;
- se majorează de la 10% la 16% cota de impozit aplicabilă veniturilor din dividende obținute de persoane fizice.
Potrivit dispozițiilor tranzitorii incluse în proiect, aceste majorări se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv de la prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, pentru contribuabilii care aplică prevederile art. 16 alin. (5) din Codul fiscal.
2. Suprataxarea instituțiilor de credit
Regimul de impunere aplicabil instituțiilor de credit se modifică prin amendarea art. 46^1 din Codul fiscal. În forma actuală, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine – datorează un impozit suplimentar pe cifra de afaceri, în cotă de 2% pentru întregul an 2025, respectiv de 1% începând cu anul 2026. Proiectul de lege propune:
- majorarea acestei cote la 4% începând cu 1 iulie 2025, pentru a doua jumătate a anului;
- menținerea aceleiași cote de 4% în mod permanent începând cu anul 2026.
În plus, se introduc dispoziții exprese privind obligația recalculării impozitului aferent semestrului I 2025 în cazul în care, ulterior, intervin ajustări contabile asupra elementelor care intră în componența cifrei de afaceri aferente acelei perioade. Rectificarea se realizează prin depunerea unei declarații rectificative, în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
3. Regimul fiscal al veniturilor din pensii și al sumelor plătite din fondurile de pensii administrate privat, facultative și ocupaționale
Proiectul de lege aduce modificări inclusiv art. 100 din Codul fiscal, vizând modul de determinare a venitului impozabil lunar din pensii, precum și tratamentul fiscal aplicabil sumelor plătite participanților și moștenitorilor acestora din fondurile de pensii administrate privat, facultative și ocupaționale. Noile reglementări prevăd expres aplicabilitatea deducerii contribuției de asigurări sociale de sănătate, în limita venitului impozabil, în toate formele de plată (plată unică sau în rate) și pentru toate tipurile de fonduri de pensii reglementate.
Astfel, potrivit noii redactări a art. 100 alin. (1), venitul impozabil lunar din pensii se determină prin deducerea din venitul brut a unei sume neimpozabile lunare în cuantum de 3.000 lei, precum și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în condițiile titlului V al Codului fiscal. Anterior, deducerea era limitată la suma neimpozabilă de 3.000 lei, fără referire la CASS.
4. Modificările aduse reglementărilor privind impozitarea veniturilor din jocuri de noroc
Proiectul de lege aduce modificări semnificative articolului 110 din Codul fiscal, care reglementează impozitarea veniturilor obținute din jocuri de noroc. În forma actuală a Codului fiscal, pentru veniturile obținute din jocuri de noroc, cotele sunt de: 3% pentru venituri până la 10.000 lei, 300 lei + 20% pentru veniturile între 10.001–66.750 lei și 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește 66.750 lei.
Potrivit noii reglementări, impozitul datorat pentru fiecare venit brut obținut de un participant se determină astfel:
- 10% pentru venituri de până la 10.000 lei inclusiv;
- 1.000 lei plus 20% pentru ceea ce depășește 10.000 lei în cazul veniturilor cuprinse între 10.001 și 66.750 lei inclusiv;
- 12.350 lei plus 40% pentru ceea ce depășește 66.750 lei.
Astfel, noul barem conduce la o creștere vizibilă a impozitului, în special în cazul veniturilor mai mici.
De asemenea, se modifică și alin. (2²), care privește veniturile din jocuri de noroc de tip cazinou, cluburi de poker, slot-machine și lozuri, atunci când acestea depășesc plafonul de 66.750 lei. Pentru aceste venituri, impozitul se va calcula potrivit noului barem, iar din suma rezultată se va scădea o valoare fixă de 12.350 lei, în locul celor 11.650 lei prevăzute anterior.
5. Modificări în domeniul CASS
Proiectul de lege aduce o serie de modificări în materia contribuțiilor sociale, cu un accent special pe regimul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Aceste modificări vizează, în principal, redefinirea sferei persoanelor obligate la plata contribuției. Astfel, potrivit modificărilor legislative propuse, nu mai sunt exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate:
- soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea;
- unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945;
- persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj;
- persoanele care se află în concediu de acomodare sau în concediu pentru creșterea copilului;
- persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;
- personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte.
În schimb, vor fi exceptate de la obligativitatea plății CASS bolnavii cu afecțiuni oncologice beneficiari de programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, spre deosebire de reglementările actuale care prevăd obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care optează pentru plata acestei contribuții, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea, noile prevederi propuse instituie obligativitate plății acestei contribuții în două tranșe egale, după cum urmează:
- 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
- 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea
6. Modificările privind regimul taxei pe valoarea adăugată
Cele mai importante modificări propuse sunt în sfera taxei pe valoarea adăugată, vizând atât structura cotelor de impozitare, cât și aria materială de aplicare a acestora. Regimul actual, care prevede o cotă standard de 19% și două cote reduse de 9% și 5%, este înlocuit, începând cu data de 1 august 2025, printr-o nouă configurație:
- o cotă standard majorată la 21%;
- o singură cotă redusă de 11%, aplicabilă unui număr limitat de operațiuni expres determinate;
Astfel, prin derogare de la cota standard de 21%, cota redusă de 11% va fi aplicabilă, printre altele, următoarelor livrări de bunuri și prestări de servicii:
- livrarea de medicamente de uz uman;
- livrarea de alimente și băuturi destinate consumului uman, cu excepția băuturilor alcoolice, a băuturilor nealcoolice încadrate la codul NC 2202, a alimentelor cu adaos de zahăr de cel puțin 10g/100g (altele decât laptele praf pentru copii) și a suplimentelor alimentare;
- serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, precum și livrarea de apă pentru irigații în agricultură;
- livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole specifice, reglementate prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii;
- livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste (fizic sau electronic), cu excepția celor predominant video/audio sau destinate publicității;
- permiterea accesului la muzee, monumente, grădini botanice și zoologice;
- livrarea de lemn de foc și produse conexe, precum și a rumegușului sau altor resturi de lemn folosite ca combustibil, în condițiile expres prevăzute privind statutul beneficiarului și utilizarea finală;
- livrarea de energie termică în sezonul rece către populație și anumite entități expres reglementate (spitale, unități de învățământ, ONG-uri, furnizori de servicii sociale);
- livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv cămine de bătrâni și centre pentru copii;
- servicii de cazare turistică și închirierea terenurilor pentru camping;
- servicii de restaurant și catering, cu excluderea băuturilor alcoolice și a băuturilor încadrate la codul NC 2202.
Pentru a asigura o tranziție legislativă coerentă, textul normativ instituie o măsură tranzitorie privind livrările de locuințe către persoane fizice. Astfel, până la data de 1 august 2026, se menține aplicarea cotei reduse de 9% pentru livrarea de locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120 mp și o valoare de cel mult 600.000 lei (exclusiv TVA), cu condiția ca, până la data de 1 august 2025, să fi fost încheiate acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans. Aplicarea cotei reduse este condiționată de neexercitarea anterioară a acestui drept de către persoana fizică beneficiar și presupune respectarea tuturor cerințelor legale privind caracterul locuibil al imobilului. În plus, livrările de locuințe destinate a fi închiriate cu chirie subvenționată de către autoritățile publice locale vor beneficia, până la aceeași dată, de același tratament fiscal favorabil.
Aplicarea cotei reduse este supusă unor cerințe de verificare și înscriere în Registrul achizițiilor de locuințe cu cotă redusă de TVA, operat de notarii publici, care au obligația verificării unicității beneficiului și a menționării expres a cotei aplicate în actele juridice autentificate.
7. Majorarea accizelor – detalii și calendar
Proiectul legislativ propus aduce modificări inclusiv în ceea ce privește accizele, vizând mai multe categorii de produse considerate cu impact asupra sănătății publice sau cu o contribuție fiscală importantă. Măsurile sunt programate să se aplice în două etape – 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026 – pentru a permite o tranziție treptată și pentru a diminua șocul fiscal asupra operatorilor economici.
- Accizele pentru combustibili (benzină și motorină): se prevede o creștere etapizată a accizelor la carburanți, menită să alinieze nivelul acestora la obiectivele bugetare și climatice. Astfel, accizele vor fi ajustate în două tranșe – inițial la 1 august 2025, apoi din nou la 1 ianuarie 2026. În paralel, se introduce o măsură de limitare a indexării anuale cu inflația, care până acum permitea ajustări automate ale accizelor în funcție de rata anuală a prețurilor de consum.
- Băuturile răcoritoare cu adaos de zahăr: începând cu 1 august 2025, accizele pentru băuturile îndulcite cu zahăr sau alți îndulcitori vor fi majorate, fiind introduse bareme diferențiate în funcție de conținutul de zaharuri. Această măsură urmează tendințele internaționale de descurajare a consumului de produse cu efecte negative asupra sănătății, în special în contextul creșterii incidenței diabetului și obezității.
- Produse din tutun: accizele aplicabile țigărilor, tutunului de rulat și altor produse derivate din tutun vor fi majorate începând cu 1 august 2025. Această decizie este justificată prin necesitatea alinierii la reglementările europene și prin obiectivul de reducere a consumului de produse cu efect nociv asupra sănătății publice.
- Vinurile liniștite, cidrul și hidromelul: o noutate semnificativă o constituie introducerea accizelor și pentru vinurile liniștite (necarbogazoase), cidru și hidromel, începând cu 1 august 2025. Până acum, aceste produse nu erau supuse accizării, fiind exceptate prin lege. Măsura vine ca urmare a nevoii de extindere a bazei de impozitare și a eliminării tratamentului preferențial față de alte băuturi alcoolice.
II. Modificări propuse privind Legea nr. 95/2006 și O.U.G. nr. 158/2005
Proiectul legislativ introduce modificări esențiale în reglementările privind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și în ceea ce privește acordarea concediilor și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Modificările vizează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, fiind aplicabile începând cu data de 1 august 2025.
În ceea ce privește Legea nr. 95/2006, modificările instituie o corelare între calitatea de asigurat și obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu noile prevederi din Codul fiscal. Astfel, persoanele care realizează venituri din categoriile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)–h) din Codul fiscal vor dobândi calitatea de asigurat în sistemul de sănătate de la data depunerii declarației fiscale prin care se stabilește contribuția. De asemenea, persoanele care datorează contribuția în temeiul opțiunii exercitate în acest sens potrivit art. 180 alin. (1) și art. 182^1 din Codul fiscal, vor beneficia de aceeași reglementare, calitatea de asigurat fiind recunoscută de la data depunerii declarației prevăzute de respectivele articole.
Pentru beneficiarii programelor naționale de sănătate care nu realizează venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, se instituie posibilitatea de a beneficia de servicii medicale, medicamente și alte facilități în cadrul programelor respective și al pachetului de servicii de bază, până la vindecarea afecțiunii.
Separat, în ceea ce privește regimul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, proiectul modifică art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, prin introducerea unui sistem diferențiat de stabilire a cuantumului indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în funcție de durata concediului medical. Astfel:
- pentru certificatele medicale de până la 7 zile, indemnizația va fi de 55% din baza de calcul;
- pentru cele între 8 și 14 zile, procentul aplicabil va fi de 65%;
- pentru cele care depășesc 15 zile, procentul urcă la 75%.
În plus, pentru bolile cardiovasculare stabilite potrivit art. 13 alin. (3) lit. a), se stabilește un regim unic de compensare de 75%.
III. Măsuri introduse în scopul diminuării cheltuielilor bugetare
Proiectul legislativ prevede un set de măsuri restrictive cu aplicabilitate începând cu anul 2026, menite să limiteze creșterea cheltuielilor de personal în sectorul public, în contextul consolidării fiscale. Măsurile vizează, în principal, înghețarea salariilor și suspendarea angajărilor, precum și limitarea unor beneficii acordate angajaților din sectorul bugetar.
1. Înghețarea salariilor și suspendarea angajărilor în anul 2026
Potrivit prevederilor proiectului, cuantumul brut al salariilor de bază, al soldelor de funcție, al indemnizațiilor de încadrare și al indemnizațiilor pentru funcțiile de demnitate publică se menține în anul 2026 la nivelul aferent lunii decembrie 2025. Totodată, toate sporurile, compensațiile și primele se plafonează la nivelul acordat pentru aceeași lună.
În ceea ce privește angajările, ocuparea prin concurs a posturilor vacante din sectorul public se suspendă începând cu 1 ianuarie 2026. Prin excepție, pot fi ocupate posturile unice și, în cazuri justificate, în limita a cel mult 15% din totalul posturilor vacante, cu încadrarea în bugetul aprobat.
2. Reducerea sau suspendarea anumitor beneficii în anul 2026
În scopul reducerii cheltuielilor bugetare, proiectul instituie limitări semnificative în ceea ce privește acordarea unor beneficii extrasalariale:
- Vouchere de vacanță: se acordă doar personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei; valoarea voucherelor reducându-se de la 1.600 lei la 800 lei;
- Indemnizația de hrană: se acordă lunar doar salariaților cu venituri lunare nete de până la 6.000 lei, în cuantum fix de 347 lei. În prezent, plafonul de eligibilitate era de 8.000 lei net.
Totodată, nu se acordă tichete de valoare (cu excepția tichetelor de creșă), prime, premii sau bonificații. Munca suplimentară se compensează exclusiv cu timp liber corespunzător, cu excepția sectoarelor de apărare și ordine publică. De asemenea, nu se mai acordă ajutoare la ieșirea la pensie.
Procentul maxim al majorărilor salariale aplicabile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile se reduce la 35%, față de 50% anterior. Totodată, nu se mai acordă majorări pentru proiectele al căror termen de implementare este depășit.
Aceste măsuri se circumscriu obiectivului declarat de limitare a deficitului bugetar și de restructurare a cheltuielilor permanente din sistemul public, cu impact direct asupra salarizării și a politicilor de resurse umane în sectorul bugetar.
IV. Modificări propuse privind O.U.G. nr. 77/2009
Proiectul de lege prevede un set amplu de modificări legislative în materia jocurilor de noroc, vizând atât majorarea contribuțiilor fiscale aferente activităților autorizate, cât și consolidarea cadrului de supraveghere și control, în scopul combaterii activităților ilicite și al sporirii gradului de conformare.
În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil operatorilor licențiați, se instituie o creștere semnificativă a taxei anuale de autorizare pentru activitățile de jocuri de noroc online și pariuri. Aceasta va fi stabilită la 27% din venitul brut (GGR), cu un prag minim de 400.000 euro. Prin comparație, reglementarea în vigoare prevede un nivel de 23% din GGR, cu limite minime cuprinse între 120.000 și 200.000 euro. De asemenea, taxa anuală pentru autorizarea aparatelor slot-machine de clasă A va fi majorată la 5.800 euro pentru fiecare mijloc de joc.
Totodată, se introduce o taxă suplimentară anuală în cuantum de 1.000 euro pentru fiecare post autorizat de slot-machine sau videoloterie (VLT), având caracter de contribuție specifică, distinctă de taxa de autorizare.
În ceea ce privește măsurile de control și supraveghere, proiectul prevede consolidarea atribuțiilor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin instituirea unor obligații suplimentare de natură tehnică pentru operatorii licențiați. Astfel, entitățile licențiate în clasa a II-a (inclusiv procesatorii de plăți și furnizorii de software) nu vor mai putea furniza servicii către platforme accesate de pe teritoriul României, dacă acestea nu dețin licență emisă de ONJN. Operatorii vor trebui să implementeze mecanisme tehnice de determinare a locației reale a jucătorului și de blocare a accesului de pe teritoriul României la site-urile ilegale.
Se introduc, de asemenea, interdicții cu privire la accesarea platformelor de jocuri de noroc din spații publice – precum baruri sau cafenele – prin intermediul dispozitivelor care nu aparțin jucătorului. Entitățile care oferă acces public la rețele de internet au obligația de a bloca tehnic accesul către site-urile de jocuri de noroc neautorizate.
Pentru a asigura trasabilitatea activităților și o supraveghere eficientă, proiectul impune obligativitatea dotării aparatelor slot-machine și VLT cu dispozitive GPS autonome (stand-alone) și afișarea unui cod QR emis de ONJN, aplicabil fiecărui aparat.
În plan sancționator, se reglementează incriminarea unor fapte precum facilitarea frauduloasă a participării la jocurile de noroc, care vor fi calificate drept infracțiuni.
Aceste modificări sunt justificate de necesitatea reducerii fenomenului jocurilor de noroc ilegale, a limitării efectelor negative sociale și economice generate de dependența de jocuri și a creșterii veniturilor bugetare prin extinderea bazei de impunere și creșterea conformării fiscale.
V. Modificări propuse privind O..G. nr. 15/2002
Proiectul de lege propune modificarea regimului juridic aplicabil tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Modificările vizează atât nivelul tarifelor (rovinieta), cât și cuantumul amenzilor aplicabile în cazul utilizării drumurilor fără achitarea tarifului corespunzător. Potrivit art. XIII alin. (1) din proiectul de lege, noile tarife vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2025, menținându-se valabilitatea rovinietelor achitate anterior acestei date.
Cu titlu de exemplu, pentru autoturisme, tarifele vor fi majorate după cum urmează:
- pentru o durată de valabilitate de 1 zi, tariful se majorează de la 2,5 euro la 3,5 euro;
- pentru o durată de valabilitate de 10 zile, tariful se majorează de la 3,3 euro la 6 euro;
- pentru o durată de valabilitate de 30 de zile, tariful se majorează de la 5,3 euro la 9,5 euro;
- pentru o durată de valabilitate de 60 de zile, tariful se majorează de la 8,4 euro la 15 euro;
- pentru o durată de valabilitate de 1 an, tariful de majorează de la 28 euro la 50 euro.
În ceea ce privește regimul sancționator, cuantumul amenzilor contravenționale pentru lipsa rovinietei valabile este, de asemenea, majorat. Astfel, pentru autoturisme, amenda este stabilită între 500 și 1.000 lei, comparativ cu intervalul actual de 250 – 500 lei.
Concluzii
Proiectul de lege analizat se înscrie într-un efort mai larg de reformare a sistemului fiscal, reflectând intenția autorităților de a ajusta regimul fiscal și al contribuțiilor sociale printr-un pachet legislativ cu implicații extinse și potențial impact structural asupra raporturilor juridice dintre contribuabili și administrația fiscală. Deși măsurile propuse sunt prezentate ca parte a unui demers de consolidare bugetară și de echilibrare a sarcinii fiscale, adoptarea și forma finală a acestor reglementări rămân, în acest moment, incerte.
Totuși, conținutul proiectului permite conturarea unor posibile direcții de evoluție în politica fiscal-bugetară, cu implicații potențiale asupra sarcinii fiscale a contribuabililor, a cadrului de reglementare aplicabil anumitor categorii de venituri sau activități și a modului de administrare a obligațiilor bugetare. Eventuala adoptare a acestor măsuri ar putea produce efecte directe asupra mediului de afaceri și asupra populației, în special în ceea ce privește predictibilitatea fiscală, reducerea cheltuielilor bugetare și funcționarea unor sisteme publice precum cel de sănătate.
În acest context, este important ca eventualele modificări să fie însoțite de clarificări normative, norme metodologice adecvate și un proces eficient de comunicare publică, astfel încât aplicarea să se realizeze în condiții de transparență și securitate juridică. Până la finalizarea procesului legislativ, analiza propunerilor trebuie tratată cu rezervele inerente oricărei inițiative aflate în stadiu preliminar.
Sursa, legalbadger.org
