Suveranul Pontif a primit-o ieri în audiență pe Majestatea Sa Margareta, custodele Coroanei României, însoțită de Alteța Sa Principele Radu, împreună cu suita.
După dialogul audienței private, Suveranul Pontif a salutat delegația română. Potrivit site-ului romaniaregala.ro, aceasta era formată din Adina Lovin, însărcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun, Andrew Popper, președintele Consiliului Regal, și Traian Sârcă, cancelarul Casei Majestății Sale.
La tradiționalul schimb de daruri, Custodele Coroanei a oferit Suveranului Pontif o colecție de gravuri realizate de maestrul Ștefan Câlția: 96 de lucrări omagiind cei 96 de ani de viață ai Regelui Mihai. De asemenea, papa Francisc a primit din partea Familiei Regale a României o farfurie jubiliară, replică a unei farfurii oferite de împăratul Napoleon al III-lea regelui Carol I. Sanctitatea Sa a oferit Majestății Sale o gravură în porțelan reprezentând bazilica ”Sfântul Petru” și șapte volume cu învățături și cugetări ale Sfântului Părinte adresate tinerilor.
Custodele Coroanei, Principele Consort și delegația regală română au vizitat apoi Palatul Apostolic, Capela Sixtină și Grădinile Vaticanului, după care s-au recules în bazilica ”Sfântul Petru”.
***
Vizita Majestății Sale Margareta la papa Francisc continuă istoria centenară a relațiilor dintre Sfântul Scaun și Casa Regală a României. După cum amintește site-ul menționat mai sus, regele Ferdinand I, în 1920, a contribuit la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Sfântul Scaun, relațiile ajungând la o reglementare juridică stabilă prin concordatul care a fost semnat în 10 mai 1927 și a intrat în vigoare în 1929. Succesiv, de numele lui Carol al II-lea este legată ridicarea Legației României pe lângă Sfântul Scaun la rangul de ambasadă, în 22 decembrie 1938.
Relațiile Casei Regale cu Suveranii Pontifi au cunoscut o continuitate chiar și după instaurarea regimului comunist la București, după cum arată vizita reginei-mamă Elena la Pius al XII-lea (1948), a regelui Mihai și a reginei Ana la Paul al VI-lea (1966) și la Ioan Paul al II-lea (1999). Alte două momente bogate în semnificație au marcat viața regelui Mihai: participarea sa la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea, în 2005, și la o Sfântă Liturghie celebrată în prezența papei Benedict al XVI-lea, în 2013 (la 900 de ani de la înființarea Ordinului Suveran Militar de Malta).
La rândul lor, Custodele Coroanei, Margareta, și Principele Consort, Radu, au avut o întâlnire în 2003 cu papa Ioan Paul al II-lea, la săptămânala audiență generală din Piața Sfântul Petru. În fine, cu ocazia călătoriei apostolice din 2019 în România, Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au avut o întâlnire cu papa Francisc la București.
***
Potrivit Statutului Casei Regale a României, tradițiile Familiei Regale ”includ și vor include întotdeauna credința creștin-ortodoxă, care va servi drept principiu călăuzitor în toate deciziile viitoare. Păstrând respect pentru libertatea de credință și de conștiință a individului, toți membrii dinastici ai Familiei vor aparține ritului creștin ortodox” (Introducere). Același Statut dispune că după decesul Șefului Casei Regale a României, ”fără vreo proclamație ulterioară”, moștenitorul ”va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regină”, chiar dacă mai târziu ”va alege sau nu să folosească un asemenea titlu sau apelativ” (articolul 1, paragraful 2).
***
Custodele Coroanei și Principele Consort au sosit duminica trecută la Roma pentru o vizită în Republica Italiană (7-9 noiembrie), fiind întâmpinați de ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, și, din partea Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun, de Adina Lovin, însărcinat cu afaceri ”ad interim”.
După audiența la papa Francisc, Altețele Regale au mers joi, in vizită la Spitalul de pediatrie ”Bambino Gesu”, precum și la sediul central al Comunității ”Sfântul Egidiu”.
Sursa, Vatican News / Foto. Facebook Familia Regală a României
