Peste 250 de persoane din medii vulnerabile și-au căutat un loc de muncă la Târgul de Joburi pentru un Viitor Incluziv

Peste 250 de persoane din medii vulnerabile s-au întâlnit, pe 28 aprilie, la Casa Eliad din București, cu angajatori care recrutează altfel. A treia ediție a Târgului de Joburi pentru un Viitor Incluziv, organizat de Ateliere Fără Frontiere, a avut loc cu doar trei zile înainte de Ziua Internațională a Muncii.

Evenimentul a inclus și o masă rotundă în cadrul căreia experți, autorități și reprezentanți ai mediului privat au analizat barierele sistemice care frânează integrarea durabilă pe piața muncii a persoanelor din grupuri subreprezentate și au propus soluții concrete pentru depășirea acestora.

Ediția din acest an a avut loc în contextul în care România se confruntă cu o criză acută pe piața muncii, cu o rată a șomajului care se afla la 6,1% la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cea mai vulnerabilă categorie rămâne cea a tinerilor. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu urmează nicio formă de învățământ și nu sunt nici angajați (NEET), cu un procent de 19,4%, aproape dublu față de media europeană de 11%.

Legătura lipsă dintre autorități și mediul privat

Una dintre temele centrale ale mesei rotunde a vizat relația insuficient structurată dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă și nevoile reale ale angajatorilor. Lestat Monroe, fondator și vicepreședinte al Romanian Diversity Chamber of Commerce, a identificat o lipsă sistematică de coordonare practică.

„România nu duce lipsă nici de companii cu locuri de muncă vacante, nici de persoane care ar putea intra sau reintra pe piața muncii. Provocarea constă în faptul că legătura dintre cele două categorii nu este încă suficient de structurată, proactivă sau adaptată realităților angajatorilor și ale persoanelor vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă”, a explicat acesta.

Monroe a subliniat că depășirea acestui decalaj presupune un parteneriat tripartit funcțional: autoritățile publice identifică și sprijină candidații, ONG-urile pregătesc și însoțesc persoanele vulnerabile, iar companiile oferă oportunități reale, mentorat și medii de lucru incluzive.

„Elementul lipsă este, de cele mai multe ori, o cale coordonată care conectează toți acești actori în jurul unor rezultate concrete de angajare.”

Nevoia de sistem integrat este subliniată și de Luiza Banyai, Head of Business la LogistikonAI și membră a consiliului Romanian Diversity Charter:

„Construirea unei piețe a muncii cu adevărat incluzive presupune trecerea de la inițiative fragmentate la un sistem coerent și integrat, bazat pe colaborarea reală dintre sectorul public, mediul privat și organizațiile non-guvernamentale. Un astfel de sistem, centrat pe beneficiarii finali, va putea să asigure acces eficient la oportunități, educație și sprijin, pentru o integrare sustenabilă pe piața muncii”, a declarat Luiza Banyai.

Bariere instituționale și reforme urgente

O perspectivă pragmatică asupra modului în care sectorul privat trebuie să se raporteze la acest segment de candidați a fost oferită de Corina Neagu, fondatoarea DARE. Aceasta a argumentat că deschiderea către persoanele din medii vulnerabile nu este o simplă bifă în raportul de responsabilitate socială, ci o strategie economică solidă.

„Companiile care abordează această problemă sistematic beneficiază de diversitate cognitivă, loialitate crescută și acces la segmente de talente insuficient exploatate. Integrarea reală a persoanelor din medii vulnerabile presupune o abordare pe mai multe niveluri simultane: eliminarea barierelor de acces (recrutare, formare, logistică), susținerea activă a traseului profesional (mentorat, cultură incluzivă, suport financiar) și responsabilizarea instituțională (obiective măsurabile, raportare, parteneriate)”, a declarat Corina Neagu.

Evenimentul a demonstrat că un ecosistem de angajare incluzivă în România depinde deopotrivă de curajul mediului privat de a regândi standardele de selecție și de capacitatea autorităților de a susține trasee clare de integrare profesională, transformând bunele intenții în rezultate concrete și măsurabile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.