Consiliul Județean Brașov a transmis un raport de progres privind stadiul actual al Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în Judeţul Braşov şi al proiectului SMID.
„Am reusit să formăm o echipă foarte bună pentru acest proiect la Consiliul Judeţean, formată din domnul vicepreşedinte Todorică Şerban, care are multă experienţă în domeniul gestionării deşeurilor, doamna Imelda Tóásó, care la începutul acestui an s-a alăturat din nou echipei Consiliului Judeţean în calitate de director executiv şi este la curent cu ceea ce s-a întâmplat în mandatul trecut, şi din mine, care am venit cu energia şi determinarea de a realiza acest proiect esenţial pentru judeţul Braşov. Datorită importanţei proiectului SMID, eu consider că principala mea atribuţie este realizarea acestui proiect şi îi aloc o mare parte din timp şi energie”, afirmă vicepreşedintele Consiliului Judeţean Zoltan Szenner.
În ultimii ani, Consiliul Județean Brașov a avut o preocupare permanentă pentru conformarea județului cu prevederile legale în domeniul gestionării deșeurilor. Ca unic solicitant eligibil, derulează procedura de accesare de fonduri prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 3, Obiectiv Specific 3.1. Dezvoltarea Infrastructurii Integrate de Management al Deșeurilor, în vederea realizării Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Brașov”.
„Vorbim de un proiect de aproximativ 100 milioane de euro, al cărui scop este realizarea investițiilor necesare pentru colectarea selectivă, transportul, sortarea și tratarea deșeurilor, astfel încât cantitatea de deșeuri care va ajunge la depozitare să se reducă la 10% din cât se generează. De asemenea, prin tratare aceste deșeuri devin inerte, nu mai afectează sănătatea locuitorilor. Proiectul s-a demarat în 2017, prin achiziția serviciilor de consultanță și de asistență tehnică care să acopere toată perioada de pregătire și de implementare a proiectului: de la elaborarea master planului, a studiului de fezabilitate și a cererii de finanțare, până la realizarea proiectelor tehnice, elaborarea documentațiilor de atribuire ale contractelor de lucrări sau servicii și asistență tehnică pentru delegarea operării instalațiilor realizate prin proiect”, sintetizează doamna Imelda Tóásó, director executiv al Direcției Management Proiecte, coordonator al proiectului în mandatul precedent.
Tot în anul 2017, pentru a urgenta închiderea depozitelor de deșeuri menajere neconforme din județ, Consiliul Județean Brașov a alocat fonduri UAT-urilor pe raza cărora se află aceste depozite, în vederea demarării procedurilor premergătoare închiderii (reglementarea situațiilor juridice ale amplasamentelor, realizarea studiilor de fezabilitate, obținerea de avize și acord de mediu), în total 4,5 milioane de lei, din care un milion de lei pentru municipiul Brașov și câte 500.000 de lei municipiilor Făgăraș, Săcele, Codlea, respectiv orașelor Râșnov, Rupea, Zărnești și Victoria.
Contractul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Brașov – Servicii de consultanță și asistență tehnică pentru elaborarea și implementarea proiectului” a fost atribuit în luna iulie 2019, în urma unei proceduri de licitație publică derulată în perioada noiembrie 2017 – august 2018, al cărei rezultat a fost contestat de ofertantul clasat pe locul doi și astfel s-au parcurs toate căile de atac (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Tribunal, Curtea de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție), sentințele instanțelor de judecată fiind în favoarea Autorității Contractante. Valoarea contractului încheiat cu Asocierea SC EPMC Consulting SRL – SC Fintech Advisers SRL este de 3.449.165,40 lei (exclusiv TVA).
Prima etapă parcursă în pregătirea proiectului, în baza contractului de consultanță, a constat în realizarea Master Planului de gestionare a deșeurilor, care identifică necesitățile investiționale în domeniul gestionării deșeurilor municipale din județul Brașov, plecând de la situația existentă. Pentru dimensionarea corectă a investițiilor, s-au colectat date din mai multe surse: UAT-urile de pe raza județului, ADI ISO Mediu Brașov, operatorii de instalații și de salubrizare, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Brașov, Direcția Județeană de Statistică, Administrația Națională Apele Române – Sistemul de Gospădărire a Apelor Brașov. De asemenea, s-au organizat vizite în teren ale experților la instalațiile existente în județ.
Propunerea opțiunilor tehnice pentru componentele sistemului integrat de gestionare a deșeurilor și ale posibilelor alternative au fost analizate împreună cu experții Autorității de Management (AM) POIM și JASPERS, astfel încât autoritatea contractantă să se asigure că Cererea de finanțare și documentele anexe respectă întocmai cerințele finanțatorului, astfel reducându-se etapa de evaluare și aprobare a proiectului.
Au fost stabilite condițiile specifice pentru amplasamentele pe care se pot realiza investițiile, acestea fiind comunicate primăriilor din județ, în vederea identificării terenurilor ce pot fi puse la dispoziția proiectului pentru realizarea stațiilor de transfer, centrelor de colectare prin aport voluntar și Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Întrucât nu au fost identificate terenuri în proprietatea publică sau privată a UAT-urilor din județ care să corespundă cerințelor tehnice pentru CMID, în august 2020 s-a inițiat o modificare legislativă pentru extinderea aplicabilității Legii 255/2010 privind exproprierile asupra lucrărilor de construcție și modernizare a infrastructurii de management al deșeurilor.
Elaborarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) 2020-2025, document strategic care stă la baza documentelor anexe cererii de finanțare, s-a putut demara doar după aprobarea de către Ministerul Mediului a metodologiei privind elaborarea/revizuirea planurilor județene (Ordinul 140/2019), fiind obiectul unui nou contract încheiat în august 2019, în valoare de 119.500 lei (exclusiv TVA). Procedura de evaluare strategică adecvată (SEA) a PJGD este în curs, prima versiune a proiectului de plan fiind înaintată Agenției de Protecția Mediului Brașov (APM) în martie 2020, prin Notificarea nr. 4991/20.03.2020.
Având în vedere că la nivelul județului Brașov există un depozit de deșeuri municipale conform, s-a transmis autorităților de la nivel național și local, un „Raport de analiză instituțională privind integrarea Depozitului ecologic zonal Brașov de deșeuri nepericuloase clasa ”b” titular FIN-ECO în proiectul SMID Brașov sau realizarea unui depozit nou”. Acest raport s-a supus atenției tuturor factorilor implicați, în vederea agreării modului de asigurare a activității de depozitare în cadrul viitorului SMID. „Punctele de vedere transmise de autoritățile reglementatoare (Agenția Națională a Protecției Mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), din care a reieșit că un depozit nou poate fi construit doar la atingerea unui grad de ocupare de 75% a depozitului existent, iar gradul de umplere al depozitul privat la nivelul anului 2019 era de 31% din capacitatea proiectată, au determinat reanalizarea alternativelor în ceea ce privește investițiile propuse a se realiza în cadrul proiectului și în acest sens s-a demarat acțiunea de identificare a unui teren pentru construirea CMID, care să se afle la o distanță de maximum 30 de km față de Municipiul Brașov și actualul depozit. În urma acestui demers PJGD a suferit modificări, fiind redepus la APM în august 2020”, completează directorul executiv Imelda Tóásó.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este o etapă distinctă, preliminară a proiectului SMID, pentru că pe prevederile PJGD se bazează Master Planul de gestionare a deşeurilor, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice din cadrul proiectului SMID.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov a formulat mai multe observaţii la versiunea din august, astfel încât varianta finală acceptată a PJGD a fost depusă la APM în data de 20 noiembrie.
Termenul minim de avizare a PJGD la APM Braşov, conform legii, este de 175 zile de la data depunerii. În cadrul acestui proces de avizare, PJGD a trecut prin Comisia de Analiză Tehnică, a fost finalizată etapa Grupului de lucru, este gata Raportul de mediu şi acum documentul este în etapa Dezbaterii publice, astfel încât în curând va fi finalizat.
Pe tot parcursul realizării PJGD, s-au realizat consultări cu JASPERS şi Autoritatea de Mediu, au fost efectuate în mod permanent modificările solicitate de aceste organisme, astfel încât în faza de evaluare de către JASPERS a proiectului SMID să nu mai fie solicitate modificări suplimentare.
După depunerea PJGD la APM Braşov, a fost finalizat şi Master Planul, consultantul având obligaţia de a transpune în Master Plan orice modificări efectuate ulterior în PJGD.
După stabilirea majorităţii locaţiilor pentru amplasamentele incluse în proiect, consultantul a demarat deja lucrările la Studiul de fezabilitate.
Studiul de biodeşeuri, realizat la recomandarea JASPERS, a făcut obiectul unei proceduri de achiziţie separate şi este finalizat.
Locaţiile SMID
Locaţia pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor – CMID
La CMID vor fi transportate, sortate şi prelucrate deşeurile din întregul judeţ, iar de aici doar cantitatea care urmează a fi depozitată să fie transportată la depozitul Fin Eco. Va fi ca o fabrică, în care toate procesele din cadrul fluxului tehnologic să fie desfăşurate în hale închise şi inclusiv compostarea să fie realizată în tunele de compostare. De asemenea, aici nu va fi depozitare, nici măcar temporară. Deşeurile vor fi recepţionate într-o hală (nu pe platforma deschisă) şi introduse direct pe fluxul tehnologic.
Sunt mai multe cerinţe specifice referitoare la amplasamentul CMID, care ţin de distanţa minimă faţă de zonele locuite, faţă de ariile protejate, apele curgătoare etc. El trebuie să fie amplasat pe o rază de maximum 30 de km faţă de municipiul Braşov, să aibă un acces uşor pentru transportul deşeurilor şi să aibă acces la utilităţi. Pentru realizarea CMID este necesară o suprafaţă de aproximativ 15 hectare.
Cele mai mari probleme întâmpinate în găsirea locaţiilor, pe lângă cerinţele specifice de mai sus, au fost:
– UAT-urile nu dispun de suprafeţe de teren pe care să le pună la dispoziţia proiectului sau terenurile disponibile au destinaţia de păşune;
– terenurile aflate în proprietate privată care respectă toate cerinţele de mai sus sunt fragmentate, au suprafeţe mici.
În vederea găsirii unui amplasament pentru CMID, au fost purtate discuţii şi efectuate vizite pe teren în aproape toate UAT-urile de pe o rază de 30 de km în jurul Braşovului, respectiv la Săcele, Tărlungeni, Budila, Dumbrăviţa, Codlea, Vulcan, Feldioara şi Prejmer.
Au fost identificate două locaţii posibile pentru CMID, care întrunesc condiţiile şi sunt în curs de evaluare în cadrul Studiului de fezabilitate şi în urma acestuia se va stabili care este cea mai avantajoasă din toate punctele de vedere:
– una este situată la Săcele, lângă depozitul Fin Eco, unde Primăria poate pune la dispoziţia proiectului 4,08 hectare, iar diferenţa ar trebui să fie achiziţionată de la diverşi proprietari. Într-o primă etapă era necesar să se achiziţioneze terenuri de la aproximativ 35 de proprietari pentru completarea suprafeţei necesare pentru proiect, dar în urma realizării mai multor variante pentru CMID a fost identificată varianta cea mai avantajoasă, în care trebuie cumpărate terenuri de la 16 proprietari. Totuşi, chiar şi achiziţia unui număr de 16 parcele într-un timp scurt este dificilă.
– cealaltă locaţie este amplasată pe teritoriul comunei Prejmer, aproape de graniţa cu Hărman, la o distanţă mai mult decât suficientă de toate zonele locuite. Este situată la o distanţă de peste 2,8 km de Prejmer şi la o distanţă mai mare, de peste 3 km, faţă de Hărman şi Tărlungeni. Aici fost identificat un teren cu o suprafaţă suficientă, având un singur proprietar. În urma discuţiilor, a fost semnată o promisiune de vânzare prin care se poate asigura locaţia până la realizarea Studiului de fezabilitate. În cazul terenului de la Prejmer, avantajele sunt distanţa mare faţă de zonele locuite, faptul că este o singură parcelă care poate fi achiziţionată, nu este necesară exproprierea, iar pentru a ajunge la locaţie camioanele nu vor trebui să travereseze nicio localitate.
Amplasamente pentru Staţie de transfer şi Staţii de sortare şi tratare mecano-biologică – TMB
În PJGD au fost prevăzute locaţii pentru:
- Staţie de transfer la Rupea
- Statie de transfer SAU Staţie de sortare şi TMB la Făgăraş.
La Rupea, în urma discuţiilor cu Primăria a fost identificat un teren pentru Staţia de transfer şi deja au început demersurile pentru a acorda drept de folosinţă Consiliului Judeţean asupra suprafeţei respective.
La Făgăraş, Primăria nu a putut să pună la dispoziţia proiectului suprafaţa de teren necesară şi a indicat că există terenuri disponibile pentru a fi achiziţionate pe o platformă industrială din localitate. În urma discuţiilor cu lichidatorul judiciar al societăţii şi în urma vizitei la locaţie, a fost identificat terenul în cauză, care are însă dezavantajul principal că în evidenţa APM Braşov, respectiva suprafaţă apare înregistrată ca potenţial contaminată, astfel fiind necesară întocmirea unui studiu, de către o firmă de specialitate, pentru a se stabili dacă terenul este sau nu este contaminat. Acest lucru generează o serie de dificultăţi: achiziţia publică şi realizarea studiului impune o perioadă de timp suplimentară, de natură să întârzie depunerea solicitării de finanţare. De asemenea, Consiliul Judeţean nu poate comanda un studiu pentru un teren care nu îi aparţine şi nu poate cumpăra un teren care este potenţial contaminat.
„Am identificat, însă, la Făgăraş un teren în afara limitei de localitate, pentru care în mandatul anterior a fost dat drept de administrare Consiliului Judeţean, iar autoritatea judeţeană a întocmit PUZ-ul pentru Staţie de sortare şi TMB, şi ulterior a fost realizat şi PUG-ul în care pentru terenul respectiv este menţionată Staţie de sortare şi TMB. Am verificat zona care are destinaţie de zonă industrială, nu au fost eliberate niciun fel de autorizaţii de construcţie pentru case de locuit în zonă şi există hotărâri de consiliu local pentru acordarea dreptului de administrare, aprobarea PUZ şi PUG, deci suntem foarte avansaţi cu această locaţie. În prezent, purtăm discuţii cu Primăria Făgăraş pentru finalizarea demersurilor legate de acest teren”, explică vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan.
Amplasamente pentru Centre de aport voluntar – CAV
În PJGD au fost prevăzute locaţii pentru CAV-uri în toate oraşele şi municipiile.
Vicepreşedintele Szenner a purtat discuţii cu toate primăriile de oraşe şi municipii, au fost identificate suprafeţele de teren necesare pentru majoritatea amplasamentelor şi clarificate demersurile care trebuie făcute pentru punerea la dispoziţia proiectului a terenurilor şi au început aceste demersuri în Codlea, Predeal, Râşnov, Victoria, Zărneşti şi Rupea.
În cazul municipiilor Braşov şi Făgăraş, nu s-a finalizat identificarea amplasamentelor pentru Centrele de Colectare prin Aport Voluntar. Pe raza municipiului Braşov sunt prevăzute două CAV-uri. Conducerea CJ Braşov a avut mai multe discuţii cu viceprimarul Sebastian Rusu şi încă este în curs identificarea unor terenuri potrivite pentru amplasarea CAV-lor.
La Făgăraş, CAV urma să fie amplasat tot pe platforma industrială a Fabricii de Pulberi, dar dacă se va clarifica situaţia noii locaţii posibile pentru Staţia de sortare şi TMB, atunci va fi necesară identificareă unei noi locaţii pentru CAV.
Locaţia depozitului de deşeuri
În momentul actual, pentru a putea realiza un depozit nou în cadrul proiectului SMID, ar fi necesare obţinerea unei derogări de la Ministerul Mediului pentru autorizarea depozitului, în condiţiile în care există în judeţ un alt depozit autorizat, găsirea unei locaţii potrivite şi obţinerea sprijinului pentru proiect din partea consiliului local din UAT-ul unde se află locaţia şi, cel mai probabil, completarea Legii 255/2010 a exproprierii, astfel încât să permită exproprieri şi în ceea ce priveşte realizarea de investiţii în domeniul sistemelor de management integrat al deşeurilor. Potrivit vicepreşedintelui Szenner Zoltan, „în termenul pe care îl avem până la depunerea solicitării de finanţare, care trebuie să se întâmple cel mai târziu în iulie 2022, aceste condiţii nu pot fi îndeplinite. Găsirea unei locaţii care să fie acceptată de populaţie este extrem de dificilă, iar construirea şi autorizarea unui nou depozit este un proces care se întinde pe o durată de aproximativ 5 ani. Dacă încercăm să legăm proiectul SMID de construirea unui nou depozit, va trebui ca la depunerea solicitării de finanţare să avem locaţia disponibilă (pentru asta este necesară şi modificarea Legii exproprierii), obţinută derogarea pentru autorizarea depozitului şi modificarea documentaţiei deja întocmite, PJGD, Masterplan, SF etc., ceea ce va duce la pierderea finanţării pentru proiectul SMID”.
„Când am venit la CJ şi am preluat stadiul în care se află proiectul, primul lucru a fost să explorez toate variantele de a deschide un nou depozit şi am abandonat acest lucru doar în momentul în care mi-am dat seama că a merge mai departe pe această linie şi a lega solicitarea de finanţare pentru SMID de deschiderea unui nou depozit ne va duce doar la pierderea finanţării, pentru că este imposibil să ne încadrăm în timp. Pe termen lung, considerăm necesară pregătirea unei locaţii pentru un viitor depozit, astfel încât atunci când depozitul de deşeuri existent Fin Eco va atinge capacitatea de 75%, judeţul Braşov să aibă o soluţie disponibilă pentru depozitarea deşeurilor. În acest sens, am prevăzut în PJGD posibilitatea deschiderii unui nou depozit şi am efectuat demersuri concrete pentru completarea Legii 255/2010 a exproprierii, astfel încât să fie inclusă şi posibilitatea exproprierii pentru realizarea depozitelor de deşeuri noi, nu numai pentru închiderea depozitelor existente”, declară vicepreşedintele Zoltan Szenner.
Implementarea Sistemului de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov nu poate fi realizată fără implicarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu.
„ADI ISO Mediu este parte a acestui concept şi trebuie să înţelegem cu toţii că vom putea atinge obiectivul în privinţa întregii problematici a gestionării deşeurilor doar în parteneriat cu toate autorităţile locale din judeţul Braşov. Cu toţii trebuie să ne asumăm faptul că deşeul este responsabilitatea tuturor, dar, în egală măsură, să ajungem să înţelegem că deşeul este o resursă. Întoarcerea în economia circulară a deşeurilor reprezintă un obiectiv important, dar pentru realizarea căruia este nevoie de foarte multă informare, educare şi implicare”, concluzionează vicepreşedintele Todorică Şerban.
