Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

În memoria tuturor victimelor acțiunilor de persecuție și crimelor împotriva umanității pe fundal rasial și etnic, genocidului din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și premergătoare lui, Institutul Cultural Român de la Varșovia se raliază Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual, începând din 2006, la 27 ianuarie. Data a fost stabilită printr-o rezoluție a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) și face trimitere la momentul eliberării, de către forțele aliate, a lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau din Polonia, 27 ianuarie 1945.

ICR Varșovia rememorează dureroasele zile ale finalului lunii iunie 1941 și pogromul de la Iași, cel mai mare masacru de pe teritoriul României în epoca modernă, prin intermediul literaturii și al cărții lui Cătălin Mihuleac, America de peste pogrom, a cărei traducere a fost publicată în 2023 în Polonia de Editura Noir sur Blanc, în traducerea lui Kazimierz Jurczak.

Citeste și:  Ministrul Muncii a discutat cu Bruno Vincent (Group Renault), despre viitorul Dacia și al industriei auto românești

Începând din 27 ianuarie a.c., sunteți invitați, împreună cu editorul polonez, să urmăriți o emisiune-audiție, pregătită special pentru eveniment, pe platforma SoundCloud și în rețelele de socializare ale Institutului și editurii Noir sur Blanc.

Structurată în două părți, audiția cuprinde în prima parte o serie de fragmente din cartea scriitorului român, ilustrative pentru tragedia anului 1941, prezentate în lectura actriței poloneze Dominika Kluźniak. A doua parte a audiției lărgește tabloul istoric și explică România veacului al XX-lea printr-o incursiune în viața ei social-politică-istorică, realizată de istoricul Błażej Brzostek și jurnalistul cultural Wojciech Szot (Gazeta Wyborcza). Cei doi interlocutori vorbesc despre geografia și istoria României la începutul secolului XX, despre geneza și definiția termenului „pogrom”, despre Garda de Fier, situația politică și societatea românească în anii ’30-’40.

Citeste și:  28 de amenzi și 14 permise reținute în urma acțiunilor poliției din Brașov împotriva șoferilor sub influența alcoolului

Despre America de peste pogrom:

Prezentul și trecutul așezate față în față, într-o continuă încercare de a înțelege și de a accepta, fără menajamente, fără concesii, într-o tulburatoare meditație despre nevoia de a uita și necesitatea de a ne aminti, „America de peste pogrom” e un roman tulburător, o reconstituire a breșelor de umanitate pe care un timp monstruos le-a generat, dar și un roman al supraviețuirii, al puterii de a o lua mereu de la capăt. (Alexandra Tuluc, Alecart)

Crescând pe două planuri, microistoria unei supraviețuitoare a Pogromului din 29 iunie 1941 aduce la scenă deschisă, de astă dată cu mijloacele literaturii, ale unei literaturi de cea mai înaltă calitate, istoria unui eveniment care ne privește, pe care trebuie să-l aprofundăm spre a-i identifica resorturile și pentru a-l asuma cu maximă sinceritate. Și poate că, tocmai în acest sens, substratul emoțional identificabil în intensitatea scriiturii lui Cătălin Mihuleac este în masură să ne pună în mișcare rotițele conștiinței, individuale și colective deopotrivă. 

Citeste și:  Autoritatea pentru Digitalizarea României anunță reluarea funcționării platformelor digitale

(Daniel Șandru, Observator cultural)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.