Eforturile NATO de majorare a cheltuielilor pentru apărare pun deja presiune pe bugetele unor state europene, potrivit AGERPRES, care citează Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să insiste la summitul alianței că statele membre își respectă angajamentele, însă progresele sunt inegale.
Sub presiunea președintelui american Donald Trump, cele 32 de state membre NATO au convenit, la summitul de anul trecut, să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Nivelul este mai mult decât dublu față de cheltuielile generale ale statelor europene și Canadei în 2025.
Potrivit Reuters, s-au conturat deja două tabere. Germania și statele nordice și est-europene au găsit spațiul fiscal necesar pentru a crește bugetele militare, în timp ce alte țări importante, precum Regatul Unit, Franța și Italia, întâmpină dificultăți.
NATO susține că membrii europeni ai alianței și Canada au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, în termeni reali, față de 2024. Mark Rutte a vorbit, înainte de summit, despre 139 de miliarde de dolari în termeni nominali și despre un angajament ferm pentru atingerea obiectivului combinat de 5%.
Germania intenționează să își dubleze cheltuielile pentru apărare la peste 200 de miliarde de euro până în 2030. Polonia, Lituania și Estonia sunt deja pe cale să atingă noile obiective, în contextul în care percepția amenințării reprezentate de Rusia este mai acută în aceste țări.
În schimb, alte state se confruntă cu obstacole politice și fiscale. Marea Britanie a anunțat cheltuieli suplimentare de apărare, dar o parte din finanțare nu este încă acoperită, Italia are o povară mare a datoriei, iar Franța încearcă să majoreze bugetul apărării în timp ce trebuie să își reducă deficitul.
Spania își menține refuzul de a depăși pragul de 2,1% din PIB pentru apărare, iar oficiali NATO au pus sub semnul întrebării datele raportate de Republica Cehă, Slovenia și Albania privind atingerea vechii ținte de 2%.
