Preluare de mandat în administrația locală: Ce așteaptă cetățenii de la noii primari, în funcție de regiunea în care locuiesc – Sondaj

Românii din Banat, Crişana şi Maramureş sunt cei care îndrăgesc cel mai mult zona în care locuiesc – 54% dintre ei. Cel mai slab atașament au locuitorii din București – Ilfov, unde numai 32% din respondenți exprimă sentimente pozitive față de localitatea în care trăiesc, conform sondajului Pulsul Cetățeanului, realizat de Ghidul Primăriilor, potrivit cursdeguvernare.ro.

În zona intermediară s-au plasat și românii din Moldova (46%) şi din Transilvania-Oltenia (44%).

Concluzia este că locuitorii din mediul rural se declară mai ataşaţi de localitatea lor – în proporţie de 68% -, comparativ cu cei din mediul urban, unde 56% dintre locuitori au sentimente pozitive față de orașul în care trăiesc.

Studiul a fost prezentat joi, în cadrul Summit-ului Primăriilor desfăşurat la Târgu Mureş, și se suprapune cu preluarea mandatelor de către noii primari și consilieri, aleși în urma alegerilor locale din 9 iunie.

Principalele preocupări – locurile de muncă și serviciile de sănătate

Oferta de locuri de muncă și serviciile de sănătate reprezintă cele mai mari urgențe pentru cetățeni. Astfel, 38,1% consideră că oferta de locuri de muncă este principala prioritate, fiind o problemă resimțită în special de persoanele între 45 și 54 de ani.

Citeste și:  OMV Petrom și TAROM au semnat un contract pentru furnizare de combustibil sustenabil pentru aviație

Sănătatea e pe locul 3 în clasamentul nemulțumirilor – 31.4 %.

Urgențele diferă în funcție de regiune: oltenii sunt preocupați de combaterea corupţiei, cei din Banat, Crişana şi Maramureş – de sistemul sanitar, iar restul – de piață locurilor de muncă.

La nivel național, siguranța și ordinea publică se află pe locul doi – 28,1% din respondenți au indicat acest aspect. În mediul rural, acest capitol ocupă primul loc.

Doar 8,3% din populație este mulțumită de serviciile de sănătate, 17,5% din intervievați au multă încredere în Poliție

Nivelul de încredere în Ambulanță, ISU, Jandarmerie, Poliție și Pompieri este mediu, cu procente ce variază între 41 și 46 %:

  • pompierii se bucură de cel mai mare nivel de încredere, 45,3% dintre cetățeni exprimând un sentiment pozitiv față de această instituție
  • serviciile de ambulanță sunt pe locul al doilea cu 32,8%
  • Poliția are cel mai scăzut nivel de încredere, doar 17,5% dintre respondenți având multă încredere în aceasta.
Citeste și:  „Her Art Story”, un proiect al Muzeului de Artă Brașov care a dat glas poveștilor și contribuțiilor femeilor în arta românească

Chiar dacă oamenii apreciază serviciile de ambulanță, proape 40 % cred că sistemul de sănătate de la ei din localitate poate răspunde doar în mică măsură nevoilor lor, şi doar 8,3% sunt multumiţi de serviciile medicale.

Administrațiile locale, total nepregătite în fața unor situații de urgență

Unul dintre punctele critice aduse în discuție este pregătirea autorităților pentru a răspunde unor situații de urgență precum inundații, incendii sau cutremure.

Aproximativ 4 din 10 români consideră că autoritățile locale fie nu sunt pregătite deloc, fie sunt slab pregătite pentru a interveni în astfel de cazuri.

Dobrogea înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism în acest sens, 60% dintre respondenți exprimându-și lipsa de încredere în capacitatea autorităților, comparativ cu alte regiuni ale țării, menționează autorii studiului.

Satisfacția față de infrastructură

Infrastructura rutieră și fluidizarea traficului sunt al doilea punct de urgență la nivel național, menționat de 32,6% dintre respondenți, fiind prioritar pentru tinerii între 18 și 34 de ani.

Citeste și:  1.800 de arbori și arbuști și plante perene au fost plantate în doar 2 zile în orașul Victoria

Există diferenţe notabile între regiunile României, în ceea ce privește apreciearea infrastructurii:

  • Oltenia (49,8 %) și Banat-Crişana-Maramureş (46,4 %) au cele mai mari procente de mulțumiți
  • în timp ce Dobrogea (19,6 %) şi Bucureşti-Ilfov (26,1 %) înregistrează cele mai scăzute niveluri de satisfacţie.

Studiul a fost realizat în septembrie 2024, folosind metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion național reprezentativ de 1.025 persoane, cu o eroare de eșantionare de 3,06%. Datele au fost colectate în perioada 20-25 septembrie, de la persoane de peste 18 ani ce utilizează internetul, atât din mediul urban, cât și din cel rural.

Ghidul Primăriilor este singurul centralizator de informații pentru primăriile din România și pentru companiile private care livrează expertiză și soluții pentru dezvoltarea comunităților locale.

Ghidul Primăriilor este o inițiativă independentă, lansată în anul 2003 la Târgu Mureș și extinsă la nivel național, care facilitează comunicarea și colaborarea dintre administrațiile publice și mediul de afaceri.

Sursa, cursdeguvernare.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.