Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de Coordonator de reforme și investiții (CRI) anunță că Statutul lucrătorului cultural profesionist, jalon cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost adoptat astăzi prin ordonanță de urgență.
Propunerea legislativă elaborată în cadrul Reformei 3 – Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural din, Componenta 11 – Turism și cultură, vizează maximizarea potențialului creativ al lucrătorilor culturali și menținerea activă a acestora pe piața muncii, dar și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative și creșterea contribuției lor economice. Practic, Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce desfășoară activități artistice și culturale.
La elaborarea statutului a participat, în ultimele șase luni, o echipă multidisciplinară din România, cu expertiză în domeniul cultural-artistic, fiscal și al politicilor publice, care a beneficiat și de suportul a doi experți internaționali în cadrul unui proiect de asistență tehnică din partea UNESCO.
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Coordonatorul de reforme și investiții a lansat în consultare publică propunerea legislativă Statutul lucrătorului cultural profesionist în data de 15 februarie 2023, iar textul acesteia a fost actualizat în acord cu recomandările și observațiile primite.
Totodată, Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a organizat patru evenimente de promovare a Statutului lucrătorului cultural profesionist în București (14 februarie), Iași (23 februarie), Timișoara (2 martie) și Cluj-Napoca (9 martie), în cadrul cărora au fost invitați la dialog profesioniștii care activează în sectoarele culturale și creative și care pot beneficia de măsurile de sprijin vizate prin Statutul lucrătorului cultural profesionist.
Ministerul Culturii își arată în continuare deschiderea la dialog, astfel încât legea de aprobare în Parlament a ordonanței de urgență să fie în acord cu solicitările partenerilor sociali și, implicit, să răspundă nevoilor lucrătorilor culturali profesioniști din România.
„Elaborarea unui Statut al lucrătorului cultural profesionist s-a impus ca necesară având în vedere experiența pandemiei COVID și impactul acesteia asupra celor care își desfășoară activitatea în sectorul cultural. Am dorit să construim un cadru unitar pentru ca, în situații de risc și nu numai, profesioniștii din sector să beneficieze de protecție socială și fiscală. N-a fost un demers ușor și vreau să mulțumesc colegilor mei pentru efort și implicare”, a transmis directorul Unității de Management a Proiectului, domnul Bogdan TRÎMBACIU.
PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!
Planul Național de Redresare și Reziliență din România urmăreşte obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență. PNRR din România cuprinde un pachet de reforme și investiţii publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub formă de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi. Mai multe informații privind implementarea PNRR în România sunt disponibile pe: https://mfe.gov.ro/pnrr/ și www.facebook.com/PNRROficial.
