UNCJR a înaintat mai multe solicitări de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ la discuția cu prim-ministrul României

Reprezentanții administrației publice locale, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) și Asociația Municipiilor din România (AMR), au participat luni, 29 august 2022, la întâlnirea de lucru cu reprezentanții administrației publice centrale, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Ioan Boloș, și ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru, secretarul de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Adeline Dan, întrunire care a avut loc la sediul Guvernului.

Alături de președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) și președinte al Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, au fost prezenți și Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș și prim vicepreședinte UNCJR, Hubert Thuma, președintele Consiliului Judetean Ilfov și vicepreședinte UNCJR, Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți și vicepreședinte UNCJR, și directorul general al UNCJR, Sorin Munteanu.

În urma concluziilor desprinse din discuțiile purtate cu președinții de consilii județene, în cadrul întâlnirii au fost supuse audierei prim-ministrului mai multe solicitări de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ ce ar putea duce la rezolvarea unor probleme de interes județean și local, precum și solicitarea alocării unor sume de bani necesare echilibrării bugetelor locale.

Astfel, UNCJR a propus Guvernului:

  • Reactualizarea standardelor de cost pentru asistența socială și protecția copilului, deoarece sumele alocate prin Legea nr. 317/2021 privind bugetul de stat pe anul 2022, calculate în funcție de numărul de persoane asistate și standardele de cost, nu acoperă necesarul de cheltuieli pentru anul 2022, ceea ce va duce la blocaje în această activitate, mișcări sindicale, înregistrare de plăți restante și arierate. Problema a fost ridicată și în cadrul întâlnirii cu premierul din data de 17 decembrie 2021, când a fost stabilit de comun acord ca până în luna mai 2022 să fie actualizate aceste standarde, măsură care nu s-a realizat până în prezent, cu toate intervențiile asociației noastre la ministerele de resort.
  • Respectarea de către Agenția Domeniilor Statului a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 70/2022 pentru aprobarea Procedurii privind încasarea redevenţei obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului şi a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, întrucât Agenția Domeniilor Statului refuză să aplice legislația, având o interpretare proprie asupra încasării redevenței resurselor de suprafață.
  • Reanalizarea modului în care se va face decontarea cheltuielilor pentru transportul elevilor conform proiectului Legii învățământului preuniversitar „România educată” inițiat de Ministerul Educației. În prezent, proiectul Legii învățământului preuniversitar prevede faptul că finanțarea cheltuielilor pentru transportul local, județean, interjudețean rutier și naval să fie asigurată de consiliile județene/ Consiliul General al Municipiului București, pe a căror rază administrativ-teritorială se află unitatea de învățământ preuniversitar, de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată alocate cu această destinație. UNCJR propune ca decontarea transportului elevilor în regim interjudețean și intrajudețean să se facă de către Ministerul Educației prin inspectoratele școlare și unitățile de învățământ, modalitate pe care o considerăm mai simplă și mai eficientă.
  • Completarea dispozițiilor din Codul Silvic care reglementează modul de scoatere definitivă din fondul forestier a unor terenuri necesare realizării unor obiective de interes județean, ținând cont că județele nu dețin terenuri care să corespundă cerințelor imperative ale legii, pentru a face obiectul compensării. UNCJR solicită includerea obiectivelor de interes județean, declarate de utilitate publică, în condiţiile legii, în categoria investițiilor pentru care este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri necesare realizării acestora, fără compensare, similar obiectivelor de interes național declarate de utilitate publică, în condiţiile legii.
  • Susținerea inițiativei legislative privind scutirea unităților administrativ-teritoriale de la plata unor taxe și tarife pentru proiecte de interes public înregistrată la Senat sub numărul de Bp.350/2022. În esență, proiectul de lege instituie în folosul unităților administrativ-teritoriale un regim derogatoriu de la plata taxelor și tarifelor datorate pentru emiterea oricărui document, indiferent de denumirea lui sau de emitentul acestuia, necesar depunerii, selectării, admiterii, realizării și finalizării proiectelor de interes public din fonduri naționale și/sau fonduri europene, a căror valoare este de cel puțin 100.000 lei. UNCJR consideră că această inițiativă legislativă vine în special în susținerea acelor unități administrativ-teritoriale aflate în dificultate financiară.
  • Completarea legislației privind modalitatea prin care beneficiarii proiectelor derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) fac dovada asupra proprietății/ imobilelor pe care se realizează proiectele. Astfel, pentru proiectele realizate prin PNRR, solicităm ca dovada proprietății imobilelor pe care se realizează proiectul să poată fi făcută atât cu extrasele de carte funciară sau, în lipsa acestora, cu hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului județean/hotărârea Guvernului de atestare a domeniului public/ hotărârea Guvernului de trecere a unui bun în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale beneficiare. Menționăm că pentru proiectele derulate prin PNRR, în prezent, dovada proprietății imobilelor se face exclusiv cu extrasul de carte funciară, aspect care exclude de la finanțare o serie de proiecte care pot fi implementate de către autoritățile publice locale.
Citeste și:  România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la utilități din Uniunea Europeană

De asemenea, UNCJR a cerut Guvernului:

  • Alocarea suplimentară de sume din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, necesare cofinanțării lucrărilor derulate cu finanțare europeană nerambursabilă.
  • Dispunerea unor sume suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor privind necesarul finanțării unităților administrativ-teritoriale până la sfârșitul anului 2022, deoarece prin Ordonanța Guvernului nr. 19/2022 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 nu au fost alocate sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
  • Asigurarea surselor de finanțare necesare realizării obligațiilor consiliilor județene de a asigura cu caracter continuu şi permanent servicii publice de adăpostire a animalelor. Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidenţă în protecţia animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice, s-au transferat către consiliile județene aceste obligații, dar fără a se indica și sursa de finanțare pentru aceste activități.
Citeste și:  Referendumurile organizate de Rusia în Ucraina urmează să se încheie astăzi

„De fiecare dată când am avut ocazia să-i prezint domnului prim-ministrului Nicolae Ciucă problemele cu care se confruntă autoritățile administraţiei publice judeţene, domnia sa a dat dovadă de receptivitate maximă şi deschidere totală în direcţia identificării soluţiilor practice pentru soluţionarea lor. Nici întrunirea de astăzi nu a făcut excepţie, astfel că am primit asigurări că atât necesităţile de ordin financiar identificate la nivelul administraţiilor publice locale şi judeţene, cât şi completarea cadrului legislativ în domeniile de activitate identificate de UNCJR se vor concretiza în măsuri pe care Guvernul României le va adopta în perioada următoare”, a spus Adrian-Ioan Veștea președinte al CJ Brașov și președinte al UNCJR.

Citeste și:  DNA - 20 de ani de activitate: 15.000 de persoane trimise în judecată; prejudicii de 5,4 miliarde euro

UNCJR, asociația care reunește toate cele 41 de județe apreciază sprijinul Guvernului asupra problemelor administrației publice locale precum și discuțiile constructive pe subiectele de interes, considerând că doar printr-un dialog constant se pot identifica și pune în practică cele mai bune soluții la probleme cu care se confruntă administrația publică locale, dar și cetățenii, autoritățile locale reprezentând nivelul de guvernare care este cel mai aproape de cetățeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.