În fiecare an, pe 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc „Boboteaza“ sau Botezul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Este o sărbătoare despre „botez”, pe care îl asociem cu spălarea, curăţirea și iertarea, pentru că însuși Fiul lui Dumnezeu s-a botezat pentru ca noi, oamenii, să putem intra în împărăţia lui Dumnezeu: „De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu“ ( Ioan 3,5).
Evanghelistul Matei relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, căruia i-a cerut să fie şi botezat, chiar dacă El nu avea nicio vină, păcat sau slăbiciune. „Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat?“, spune chiar Mântuitorul Hristos (Ioan 8, 46).
Subiectul principal în ritualul Bobotezei este descoperirea Sfintei Treimi – arătarea lui Dumnezeu întreit în Persoane, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt -, pentru că Fiul lui Dumnezeu este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său. Un glas ceresc s-a auzit cu putere: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit“ (Matei 3,17).
De atunci, în această zi, preoții se roagă pentru ca apa să se sfinţească cu puterea, cu lucrarea şi cu pogorârea Sfântului Duh, pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curăţitoare a Treimii celei mai presus de fire, pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor şi trupurilor şi izgonitoare a toată puterea cea potrivnică şi pentru ca prin gustarea şi stropirea cu apa sfinţită să trimită Dumnezeu oamenilor binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea patimilor.
De aceea, în această zi, oamenii merg la slujbă și apoi iau acasă apa sfințită ca să fie casa lor sub oblăduirea lui Dumnezeu. În casa sfinţită omul este ocrotit în faţa relelor.
Obiceiuri și tradiții
- Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Acest lucru se întâmpla în Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV- lea.
- Se spune că că Boboteaza și Sfântul Ioan formau aceeași sărbătoare.
- În ajunul Bobotezei, preoții merg în casele oamenilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
- sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului
- apa sfințită la biserică în această zi şi luată de credincioși nu se strică niciodată.
- Credincioșii şi preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită. Aceasta este sfințită de preoți.
- Agheasma mare se face numai în această zi
- Agheasma mică se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeștanie.
- Dacă de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.
- În această zi de sărbătoare se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă o cruce într-o apă mare. Mai mulți bărbați se aruncă după ea ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate primul crucea din apă, se spune că, va avea noroc tot anul.
- Fetele nemăritate își pun sub pernă un fir de busuioc primit de la preot, iar în acea noapte își vor visa ursitul
- De asemenea, fetele nemăritate care vor să își visese alesul ar trebui să țină post negru
- Tot de Bobotează le este interzis gospodinelor să spele rufele.
- Potrivit tradiției, vremea de Bobotează o vestește pe cea de peste an.
- Dacă de Bobotează plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară călduroasă.
- Se mai spune că dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun.
Foto. Arhivă
