„Brașovul are o rată de dezvoltare mai mare decât Singapore, în perioada sa de boom economic“,a declarat astăzi Marcel Heroiu, reprezentantul Băncii Mondiale, la ședința Consiliului Local Brașov în care a fost aprobat proiectul de transformare a fostei platforme Rulmentul în cel mai mare parc al Brașovului
În ședința ordinară a Consiliului Local de astăzi, consilierii municipali au aprobat propunerea primarului de demarare a proiectului de regenerare urbană a fostei platforme industriale Rulmentul, prin transformarea ei în zonă verde și de agrement. Acest proiect a fost inclus în lista de propuneri pe care Primăria Brașov a transmis-o către Agenția de Dezvoltare Regională Centru, pentru accesarea de fonduri nerambursabile în exercițiul financiar al Uniunii Europene, 2021-2027, în cadrul obiectivului – ,,O Europă mai ecologică”, domeniul ,,Regenerare urbană”
La baza proiectului stă unul dintre cele trei scenarii propuse de către experții Băncii Mondiale, care are ca principalscop transformarea zonei într-un imens parc de aproximativ 31 de hectare.
Astfel, pe 17,5 ha se amenajează parcuri și spații verzi create pe loturi, iar pe restul suprafeței se vor păstra doar clădirile cu valoare arhitecturală, care vor fi reconsolidate, renovate și utilizate pentru diferite tipuri de funcționalități. Proiectul include amenajarea unui parc de distracții, a unui sat pentru activități sportive, studio de filme, muzeu, școală, grădiniță și centru expozițional.
Prezent on-line la ședința Consiliului Local, reprezentantul Băncii Mondiale, Marcel Heroiu, a făcut o prezentare atât a analizei care a dus la propunerea celor 3 scenarii de regenerarea urbană a fostei zone industriale, cât și a variantei propuse de primar.
,,Voi începe cu o veste pozitivă, în aceste vremuri destul de dificile. Banca Mondială a anunțat, acum câteva săptămâni că, în 2019, România a devenit oficial țară dezvoltată. Noi am făcut o mapare a zonelor care sunt dezvoltate și vedeți că principalele orașe din România sunt de fapt motoarele care au încurajat această dezvoltare. În mod evident, Brașovul este unul dintre aceste motoare. Dacă ne uităm la ritmul de creștere al Brașovului, vedem că a crescut mai repede decât Singapore, în perioada sa de boom economic. În mod evident, când o astfel de creștere se întâmplă așa de repede, este important ca reacțiile să fie la fel de rapide, altfel ne trezim cu efecte secundare neașteptate. În această logică, noi (Banca Mondială, n.n.) am făcut o serie de propuneri. Una ar fi un plan de sistematizare a tramei stradale la nivel metropolitan. Având în vedere că Brașovul crește într-un ritm așa de rapid, trebuie să i se dea un schelet care să ghideze această creștere într-un mod sustenabil. Din fericire, Brașovul nu a făcut multe din greșelile pe care alte orașe, cum ar fi Bucureștiul sau Clujul le-au făcut. Zonele de extensie ale Brașovului s-au dezvoltat într-un mod mult mai sustenabil. Noi sperăm ca această dinamică să continue și în anii următori. De aceea este important să ai o structură și un mod care să ghideze dezvoltarea Brașovului nu numai pe termen scurt și mediu, ci, neapărat, și pe termen lung. Am făcut și o analiză de pretabilitate a terenurilor construibile din zona metropolitană Brașov, pe mai multe domenii: zone industriale și logistice, noi hoteluri sau pentru zone de servicii și birouri, retail. În cadrul acestei analiza am identificat și zonele cu potențial de dezvoltare din zona Brașov, iar zona Rulmentul este una dintre cele mai importante astfel de zone. Avantajul acestei zone este că are o locație relativ bună, lângă o dezvoltare imobiliară făcută în ultimii ani (zona nouă a cartierului Tractorul, n.n.), mare parte din teren este proprietate publică, deci permite intervenții relativ rapid. Plecând de la aceste date, noi am propus trei scenarii de dezvoltare. Primul scenariu propune o conservare a patrimoniului industrial existent acolo. A doua propunere este o abordare imobiliară ambițioasă, care propune un focus mai mare pe parte de rezidențial și birouri. A treia propunere este un «cartier verde», care să fie un pol care să încurajeze dezvoltarea din jurul acestui parc”, a explicat Marcel Heroiu.
„Este o propunere care a fost lucrată cu consultanții Băncii Mondiale, ca și multe alte proiecte pe care le-am discutat cu echipa Băncii Mondiale, și mă bucur că Marcel Heroiu a făcut referire și la alte aspecte și detalii de natură economică, investițională și de perspectivă din punct de vedere urbanistic, la nivelul zonei metropolitane. Noi gândim acest lucru la nivelul unui masterplan al întregii zone, împreună cu celelalte administrații publice locale din jurul Brașovului. Odată cu actualizarea Planului Urbanistic general, care astăzi este în execuție, va trebui, obligatoriu, să conectăm celelalte localități la acest plan urbanistic. Este foarte important ca și ceilalți actori, consiliul județean și celelalte primării, să înțeleagă, să își dorească și să își propună asta. Cred că Banca Mondială va fi în continuare un partener care va putea să genereze discuții și consultări pe această temă. Infrastructura, mobilitatea, accesibilitatea întregii zone sunt principala noastră preocupare, pentru că fără asta nu putem să discutăm de o dezvoltare urbanistică sau economică“, a declarat primarul George Scripcaru, care le-a propus consilierilor locali să voteze scenariul 3 de transformare a platformei Rulmentul, cel în care zona păstrează cel mai mult spațiu verde. „Acest proiect își propune să genereze reconversie urbană în zona la care ne referim, și dorim să accesăm fonduri europene nerambursabile prin Programul operațional regional, iar prima etapă este adoptarea acestei hotărâri. În completare la acest proiect, vom demara procedurile pentru a transforma fostul depou de tramvaie tot într-o zonă asemănătoare cu Rulmentul, cu facilități pentru educație, sport și zonă verde“, a adăugat reprezentantul Primăriei Brașov.
Scenariile propuse de Banca Mondială
- Scenariul 1: sunt menținute 61% dintre clădirile existente, care vor fi reconsolidate, recondiționate și utilizate pentru diferite tipuri de funcționalități: unitate comercială, funcționalități publice (muzeu, centru expozițional, clădire administrativă, grădiniță, școală, centru medical, clădire cu uz mixt). Se vor amenaja, de asemenea, un motodrom și pe o suprafață de 13,3 ha, parcuri și spații verzi, pe loturi.
- Scenariul 2: sunt menținute 36% dintre clădirile existente, care vor fi renovate, reconsolidate și folosite pentru diferite tipuri de funcționalități. În acest scenariu, se propune dezvoltarea de clădiri noi pe o suprafață de 23.500 mp și reconversia celui mai mare depozit de pe amplasament prin demolarea părții de mijloc și dezvoltarea de blocuri rezidențiale deasupra. Pe o suprafață de 14,2 ha, se amenajează parcuri și spații verzi create pe loturi.
- Scenariul 3: sunt menținute 8% dintre clădirile existente și pe 17,5 ha se amenajează parcuri și spații verzi create pe loturi. În cadrul acestui scenariu, se vor păstra doar clădirile cu valoare arhitecturală, care vor fi reconsolidate, renovate și utilizate pentru diferite tipuri de funcționalități. Se are în vedere dezvoltarea de clădiri noi pe o suprafață de 20.000 mp. Proiectul include amenajarea unui parc de distracții, a unui sat pentru activități sportive, studio de filme, muzeu, școală, grădiniță și centru expozițional.
