“STOP SUPRATAXĂRII!” Un deputat cere eliminarea suprataxării impuse de Guvern asupra unei largi categorii de IMM-uri, PFA, angajați part-time, chiriași, etc.

Deputatul REPER Cătălin Teniță a depus marți, 3 ianuarie 2023, un proiect de lege menit să elimine suprataxarea impusă de Guvern prin OG 16/2022, ordonanță cu impact dramatic asupra microîntreprinderilor, angajaților part-time, PFA-urilor, persoanelor plătite cu drepturi de autor, dar și chiriașilor.

Este chiar primul proiect de lege al anului depus la Senat, cu numărul B1/2023, și vine să corecteze ordonanța prin care Guvernul a decis în iulie 2022 impozitarea substanțială a veniturilor acestor categorii, cele mai importante modificări ajungând și până la creșteri de 60%.

Legea care aprobă modificările aduse de OG 16/2022 a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 20 decembrie, prevederile sale devenind aplicabile de pe 1 ianuarie 2023, după doar 11 zile.

Cele mai semnificative modificări:

  • 8% impozit pe dividende de la 5% => creștere de 60%.
  • Dublarea bazei de calcul a CASS de la 12 salarii la 24 de salarii minime pe lună, adică o creștere cu peste 4000 de lei anual pentru PFA, titulari de contracte pe drepturi de autor și persoane care închiriază apartamente/imobile, cu impact asupra chiriașilor.
  • Limitarea încadrării ca microîntreprindere a companiilor fără angajați, cu creșterea de până la șapte ori a sumelor datorate ca impozit.
  • Înjumătățirea plafonului pentru încadrarea ca microîntreprindere într-un mod extrem de imprevizibil, într-o perioadă foarte scurtă, rezultând impredictibilitate fiscală majoră.
  • 10% impozit pe contractele de închiriere, de la 6%.

Efecte dezastruoase pe termen scurt și mediu

Sub pretextul asigurării unor venituri mai mari la buget, măsurile din OG nr.16/2022 limitează resursele financiare ale IMM-urilor și ale altor agenți economici mici – cum ar fi persoane fizice autorizate (PFA), antreprenori în industrii creative și nu numai, salariații acestor IMM-uri, dar și proprietari care declară în mod corect contractele de închiriere la fisc și chiriașii lor -, cu efecte potențial dezastruoase pe termen scurt și mediu: contracția activităților economice, creșterea numărului de persoane trimise în șomaj, majorarea directă și indirectă a prețurilor practicate șamd.

„Dacă ești antreprenor sau antreprenoare, statul îți ia cu 60% mai mult la impozit pe dividende. De la 5% la 8%. Dacă ești antreprenor la început de drum nu mai poți să fii taxat la venit dacă nu ai un angajat. Musai full-time din perspectivă fiscală. Adică costurile cu impozite pe salariu/CAS/CASS vor fi de minim 14.500 lei anual. Dacă ești ok să fii taxat la profit, dar nu ai nevoie de un angajat full time (poate e o activitate sezonieră sau este digitalizată) sau nu îți permiți, faci tu totul că ești la început de drum, atunci oricum vei plăti o dată cu dividendele un CAS care se aplică la 24 de salarii minime, de la 12. Cu creșterea de salariu minim, asta duce la un plus de 125% la CAS pentru un venit similar ca anul trecut. 6720 lei minim/anual”, arată deputatul Cătălin Teniță.

Citeste și:  UNTOLD, ales pentru a doua oară, în top 10 cele mai mari festivaluri din lume

„Dacă ai norocul să ai un apartament sau o casă date în chirie, partea proastă e că nu mai plătești ca impozit 6% din suma brută, ci 10%, pentru că s-a scos deductibilitatea pentru cheltuieli de renovare și întreținere. Guvernul a decis că anul ăsta reparațiile sunt gratis. Dacă ești o persoană care lucra part-time (cu normă redusă) din motive personale, de pildă pentru creșterea copiilor sau îngrijirea celor bolnavi, vei fi asimilat cu o persoană care lucrează full-time. Adică plătești un minim de 1200 lei/lună taxe. Dacă lucrezi pe drepturi de autor sau ca PFA se aplică și la tine CAS la minim 24 de salarii minime brute. Adică tocmai ți-au dublat contribuțiile la asigurarea de sănătate (+110 de euro pe lună)”, adaugă Cătălin Teniță, inițiator al legii care vine să corecteze aceste situații.

„Împovărarea excesivă a jucătorilor economici care caută să genereze prosperitate prin muncă și prin folosirea inteligentă a resurselor, fără un calcul minim al impactului asupra lor, deja afectează economia generală și va crește tensiunile sociale. Dispar microîntreprinderi, dispar contracte de muncă part-time, afectând cei mai vulnerabili angajați. Suntem într-un spațiu al crizelor succesive, unele încă în desfășurare: pandemie, criza energetică, războiul din Ucraina, îmbătrânirea populaţiei, exodul forţei de muncă, iar în acest context România are nevoie, de fapt, de o mai bună colectare, de o reașezare corectă a sarcinii fiscale, de relaxare a poverii puse pe cei care stau la baza dezvoltării economiei, un lucru esențial în perioade de recesiune”, arată deputatul Cătălin Teniță.

„În elaborarea și motivarea prezentei propuneri am lucrat alături de Andreea Leonte, consilier, iar dorința noastră este de a contribui la evoluția normală a economiei românești. Prin prezentul proiect de lege răspundem zecilor de antreprenori și persoane fizice care ne-au contactat în ultimul timp pentru a-și manifesta nemulțumirea și angoasa față de poverile fiscale suplimentare care li se impun prin OG nr.16/2022, aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Riscul de deraiere a multor întreprinderi mici și mijlocii este real. Vă rugăm, așadar, să lucrăm împreună pentru a salva IMM-urile României, coloana vertebrală a economiei noastre. Ele pun pâinea pe masă pentru milioane de cetățeni și îi țin în țară, ele ne susțin pe noi, cei plătiți din bugetul național. Ele trebuie protejate, încurajate, susținute să se dezvolte”, mai spune deputatul.

Citeste și:  Permise de conducre reținute pentru drifturi în Poiana Brașov

Extras din expunerea de motive:

• Impozitele mai mari pot reduce drastic veniturile companiilor, forțând adoptarea de măsuri de reducere a costurilor (ex: reduceri de personal) și reticență la noi investiții;

• Scăderea rentabilității companiilor, descurajând investițiile în acestea;

• Scăderea atractivității pentru companiile românești, dar și străine, a investițiilor în România. Pe termen lung, competitivitatea României în plan internațional poate avea de suferit;

• Scăderea puterii de cumpărare a acționarilor, prin reducerea veniturilor;

• Perturbarea pieței de capital; dividendele nete plătite investitorilor vor scădea, ceea ce va face ca raportul P/E (price to earnings / preț – câștig) să crească, fapt ce poate conduce la o reașezare a prețurilor acțiunilor în sensul scăderii acestora (i.e. scade profitabilitatea); Un impact major va fi resimțit de fondurile de pensii, care au în portofoliu și acțiuni ale companiilor listate la bursă;

• Mărirea impozitului pe dividende poate încuraja companiile să plaseze profiturile în afara țării pentru a evita impozitarea mai mare;

• Concentrarea mai mare a proprietății în mâinile unui număr mai mic de acționari, ceea ce afectează mediul concurențial;

• În privința IMM-urilor, creșterea impozitării, cât și prin sporirea poverii birocratice (necesitatea de a avea minim un angajat cu contract de muncă pentru a beneficia de aplicarea impozitului pe veniturile microintreprinderii, cu toate costurile indirecte adiționale pe care le presupune relaționarea cu statul), poate scădea atractivitatea formării de noi companii și poate încuraja exodul de afaceri din țară;

• Reducerea facilităților fiscale pentru microintreprinderi poate avea ca efect scăderea numărului de afaceri mici, prin ieșirea lor de pe piață, și poate împiedica formarea unora noi.

Toate aceste măsuri vor frâna grav creșterea economică a României și dezvoltarea întreprinderilor private. În același timp, dacă devin prea oneroase, măsurile pot încuraja evaziunea fiscală stimulând companiile să identifice modalități de a evita plata impozitelor. Totodată, măsurile pot duce la o creștere a inflației, prin diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor.

Propunerile de modificare, pe scurt

1. Revenirea la cota de impozitare de 5% (de la 8%) a dividendelor plătite către persoanele fizice și juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor plătite de microintreprinderi.

Citeste și:  Amendă și confiscare materialului lemnos pentru o societate comercială din Zărnești

2. Revenirea la plafonul maximal de 1.000.000 de euro cifră de afaceri pentru încadrarea ca microîntreprindere.

3. Reintroducerea companiilor de consultanță și de management în categoria microîntreprinderilor. În ceea ce privește introducerea excepției de la excepție în favoarea consultanților fiscali, apreciem că reprezintă o discriminare fățișă între companiile care oferă diferite tipuri de consultanță și instituie percepția că Parlamentul reglementează pentru interesele unui domeniu economic specific.

4. Eliminarea obligativității de a avea min. 1 angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere.

5. Renunțarea la prevederea care limitează clasificarea ca microintreprindere, dacă există asociați care dețin participații semnificative la mai mult de trei companii. Condiționarea încadrării ca microintreprindere de inexistența printre asociații semnificativi a unui asociat care deține participații de peste 25% în mai mult de 3 companii limitează posibilitățile de dezvoltare ale companiilor de tip start-up.

6. Reintroducerea deductibilității în calcularea impozitului pe veniturile obținute din închirieri (din cedarea folosinței bunurilor).

7. Revenirea la sistemul anterior de impunere a contribuțiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activităţi independente, proprietate intelectuale, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii sau venituri din alte surse.

Ministerul de Finanțe trebuie să analizeze impactul asupra bugetului general consolidat

Deputatul Cătălin Teniță solicită totodată Ministerului de Finanțe să ofere o estimare de impact bugetar a prezentelor reglementări, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), care să țină cont de faptul că o creștere abruptă a cuantumului taxelor și impozitelor duce la o scădere substanțială a gradului de conformare voluntară, mai ales în situația economică actuală, cu multe incertitudini și provocări pentru agenții economici, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru microîntreprinderi.

În expunerea de motive a OG 16/2022, nu există o prognoză de impact asupra mediului economic și asupra bugetului general consolidat.

  • nu sunt calculate date cu privire la numărul de companii care nu vor mai considerate microîntreprinderi;
  • nu sunt calculate sumele pe care companiile le vor plăti în plus ca impozite suplimentare pe dividende, sume care vor dispărea din economia reală;
  • nu este calculat impactul asupra micilor agenți economici care lucrează ca PFA în share-riding sau brokerajul de asigurări;
  • nu este calculat impactul asupra celor care dau în chirie imobilele proprii;
  • nu sunt calculate efectele macroeconomice (negative și pozitive) pe care aceste măsuri le au pe termen mediu și lung.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.